Autoritățile din Republica Moldova au făcut un nou pas în vederea includerii Horei satului pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, informează Moldpress.
Subiectul a fost analizat în cadrul unei ședințe a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care a examinat acțiunile întreprinse pentru pregătirea dosarului și a recomandat elaborarea unei note informative privind inițierea unei cooperări cu România și alte state din sud-estul Europei.
Hora satului
Reprezentanții Centrului Național de Cultură Tradițională au prezentat rezultatele unui chestionar transmis în 118 localități din Republica Moldova, din care reiese că tradiția Horei satului este încă practicată și transmisă din generație în generație în numeroase comunități.
Totodată, membrii Comisiei au analizat proiectul fișei de inventar a elementului „Hora satului”, document necesar pregătirii unei eventuale candidaturi UNESCO. În baza materialelor reunite până în prezent, a fost recomandată realizarea unei sinteze care să fie transmisă instituțiilor similare din România și din alte țări din sud-estul Europei, în perspectiva elaborării unui dosar multinațional.
Hora este una dintre cele mai cunoscute expresii ale patrimoniului cultural din spațiul românesc și sud-est european, reunind comunitățile cu prilejul sărbătorilor, evenimentelor de familie și manifestărilor culturale.
Patrimoniul cultural imaterial UNESCO
În cadrul aceleiași ședințe, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a discutat și organizarea Forumului Patrimoniului Cultural Imaterial, programat pentru 16 octombrie, eveniment dedicat marcării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial, instituită de UNESCO la 17 octombrie.
În prezent, Republica Moldova are cinci elemente înscrise în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO: Colindatul de ceată bărbătească (2013), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor (2016), Mărțișorul (2017), Arta cămășii cu altiță (2022) și Cobza, cunoștințe, meșteșuguri și muzică tradițională (2025).
De asemenea, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO figurează și Arcul Geodezic Struve, obiectiv transfrontalier care traversează mai multe state europene.
