În ciuda percepţiei negative, asociate mai ales cu consumul de tutun, cafeaua este o băutură cu multe beneficii pentru sănătate, scrie ziarullumina.ro.
Mai multe studii științifice au scos la iveală compuși valoroși din boabele acestei plante populare, care au o compoziție chimică foarte complexă, datorată unui număr impresionant de fitonutrienți, 800, care se remarcă prin mai multe activități biologice importante.
Între aceștia, merită menționați îndeosebi cafestolul, kahweolul, acidul cafeic și acidul clorogenic.
Primii doi fac parte din categoria diterpenelor și sunt compuși al căror efect este de accelerare a proceselor de eliminare a substanțelor cancerigene din organism. Următorii doi – acidul cafeic, respectiv clorogenic – prezintă o intensă activitate antioxidantă ce o completează pe cea a multitudinii de polifenoli din compoziția chimică a cafelei.
Un studiu de amploare, publicat în vara anului 2017, arăta faptul că unul dintre cele mai impresionante efecte ale cafelei este cel de reducere a riscului de moarte prematură. Deși toți participanții la studiu au fost europeni, rezultatele au fost ulterior confirmate de studii care au avut ca voluntari persoane din Africa, Hawaii și Japonia.
Efectele protectoare ale compușilor bioactivi din cafea se manifestă la nivelul mai multor organe și sisteme de organe din corpul uman. De pildă, cafeaua protejează celulele ficatului de efectele toxice ale alcoolului, zahărului și grăsimilor și poate juca un rol important în prevenția cancerului colorectal. De asemenea, efectele benefice se răsfrâng și asupra aparatului circulator, persoanele care consumă frecvent cafea având un risc de accident vascular cu 30% mai mic și de atac de cord cu 18-25% mai mic. Mai mult, acest efect protector se manifestă şi în cazul persoanelor care au supraviețuit unui atac de cord. O posibilă explicație a acestor efecte vizează capacitatea cafelei de a stimula producerea de HDL- colesterol (colesterol „bun”) la nivelul ficatului.
Unul dintre parametrii pe care îi are în vedere un nutriționist este circumferința abdominală. Valorile optime sunt de maximum 80 cm la femei, respectiv 94 cm la bărbați. Numere mai mari sugerează un nivel crescut sau foarte crescut (peste 88 cm la femei, respectiv 102 cm la bărbați) de acumulare a grăsimii în abdomen, care este un factor de risc major pentru diabetul zaharat de tip 2 și pentru bolile cardiovasculare. Şi aceasta pentru că organele interne (inima, ficatul) și mușchii nu au fost create pentru a depozita grăsimi, prin urmare, funcția lor este perturbată. Acest lucru este valabil mai ales în cazul ficatului, organ însărcinat cu realizarea a peste 500 de funcții în organismul nostru. În cazul ficatului gras (steatozic), celule ale sistemului imunitar produc substanțe proinflamatorii ca răspuns la excesul de grăsime de aici. Astfel, țesutul ficatului este afectat şi apare steatoza hepatică non-alcoolică. Ulterior, această afecţiune poate evolua către ciroză și cancer hepatic.
Mai multe studii din ultimii ani au identificat cafeaua ca fiind un aliat neașteptat în prevenirea dezvoltării acestor complicații la nivelul ficatului. Persoanele care consumă zilnic cafea au un nivel seric de enzime hepatice mai mic datorită efectului protector al fitonutrienților din cafea. O analiză sistematică a 16 studii științifice a raportat un risc cu 39-47% mai mic de ciroză în rândul celor care consumă zilnic cafea. O altă analiză care a evaluat 18 studii a arătat un risc cu 35% mai mic de cancer hepatic în rândul celor care consumă cel puțin două căni de cafea pe zi. Efectele protectoare se manifestă inclusiv în cazul persoanelor diagnosticate cu ciroză, încetinind progresia acesteia.
Chiar și cafeina are efecte benefice, determinând scăderea nivelului de LDL-colesterol și protejând, astfel, sistemul cardiovascular. Un studiu realizat în Italia arată că persoanele care consumă trei băuturi espresso pe zi a câte 30 ml au un risc de deces cauzat de o boală cardiovasculară cu 40% mai mic.
Cafeina este recunoscută îndeosebi pentru efectele neurostimulatoare. Acestea se datorează capacității ei de a stimula producerea de dopamină în creier, un neurotransmițător care stimulează activitatea cerebrală. Însă cafeina nu are doar efecte stimulatoare, ci și inhibitoare asupra unui complex molecular implicat în producerea de molecule inflamatorii. Cu alte cuvinte, cafeina completează efectele antiinflamatorii ale celorlalți compuși bioactivi din cafea, protejând astfel vasele de sânge. Este important de menționat aici faptul că cei doi compuși amintiți mai sus, kahweolul și cafestolul, determină creșterea colesterolului. Din fericire, sunt liposolubili, așa încât trecerea cafelei prin filtru de hârtie face ca aceștia să rămână „agățați” în filtru.
