Luni, 19 ianuarie 2026, de Praznicul împărătesc al Dumnezeieștii Arătări – Botezul Domnului, conform calendarului neîndreptat, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea ,,Sfânta Treime” din localitatea Roșu, Protopopiatul Cahul, înconjurat de un sobor de preoți de pe ambele maluri ale Prutului, din care a făcut parte și pr. Arhim Pimen Costea, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, clerici din Arhiepiscooia Bucureștilor, precum și de mulțime de credincioși veniți să primească apă sfințită la această sărbătoare.
La momentul chinonicului, pr. Arhim. Pimen Costea a ținut un cuvânt de învățătură în care a subliniat măreția praznicului Botezului Mântuitorului Iisus Hristos de către Ioan în apele Iordanului, evidențiind trei aspecte esențiale pentru viața creștină. În primul rând, a subliniat semnificația Botezului ca început al lucrării mântuitoare a Domnului Hristos și ca chemare permanentă la pocăință și înnoire lăuntrică a omului. Totodată, a arătat că prin pogorârea Duhului Sfânt la Iordan se realizează îndumnezeirea și curățirea întregii materii, apa devenind purtătoare de har dumnezeiesc. În acest context, părintele a accentuat necesitatea luării Agheasmei Mari, ca împărtășire a credincioșilor de harul sfințitor revărsat la Arătarea Domnului, spre binecuvântarea sufletului și a trupului.
Încuvântul său, rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a subliniat că, prin sărbătoarea Botezului Domnului, Dumnezeu sfințește nu doar viața omului, ci și întreg mediul înconjurător, prin sfințirea apei, element fundamental al creației, prezent în natură în cele trei stări ale sale, ca semn al cuprinderii și transfigurării întregii materii de harul dumnezeiesc. De asemenea, a explicat modul de folosire a Agheasmei Mari în perioada celor opt zile de după Praznic, când credincioșii o pot lua pe nemâncate, ca pe o binecuvântare și întărire duhovnicească, subliniind că aceasta trebuie păstrată într-un loc curat și cuviincios din casă. Totodată, a evidențiat importanța Agheasmei Mari ca izvor de sfințire și ajutor în momente de încercare, boală sau primejdie, fiind folosită cu credință și rugăciune, ca semn al prezenței lucrătoare a harului lui Dumnezeu în viața creștinilor.
De asemenea, Ierarhul a îndemnat credincioșii să-și sfințească viața prin toate mijloacele harice, pentru păstrarea sănătății trupești și sufletești, arătând că prin împărtășirea cu harul Duhului Sfânt, Domnul Hristos lucrează mântuirea noastră din interiorul ființei umane. Preasfinția Sa a mulțumit clericilor din eparhie și oaspeților pentru comuniunea trăită în această zi, rugând pe Domnul Iisus Hristos să ne învrednicească de binecuvântarea apei sfințite, asupra noastră și a caselor noastre, a celor dragi și a tuturor activităților noastre.
În continuare, potrivit rânduielii liturgice, după Rugăciunea Amvonului, sfințirea cea Mare a apei după rânduiala specială din ziua Bobotezei a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Veniamin, împreună cu clericii slujutori, în incinta mănăstirii. Această apă pe care Duhul Sfânt o sfințește este apă de binecuvântare, apă de sfințire a sufletului și a trupului și a naturii înconjurătoare, dar și izvor de bucurie pentru oamenii care o primesc cu credință, evlavie și cu dragoste.
La finalul slujbei, credincioșii și pelerinii prezenți au fost binecuvântați prin stropire cu apă sfințită, primind harul Duhului Sfânt și au mers la casele lor cu Agheasmă Mare, îmbuteliată în recipiente pregătite anterior, conform tradiției.
Conform unei rânduieli existente în Basarabia, unii dintre credincioșii mai curajoși, au intrat în apa lacului din vecinătatea Mănăstirii, pentru a recupera crucea, primind ca semn de binecuvântare icoane, calendare pentru anul 2026 și cărți de rugăciune.
La final, toți dei prezenți au participat la o agapă creștină în trapeza mănăstirii, mulțumind lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra obștii monahale în anul 2025.
Răspunsurile la strană au fost oferite de Corala ,,Sfânta Maria” a Episcopiei Basarabiei de Sud.
Biroul de Presă de la Episcopia Basarabiei de Sud
