Rezultatele de la simularea pentru Evaluarea Naţională au fost previzibile în opinia multor vectori de opinie, inclusiv a profesorilor. După afişarea notelor, discuţiile s-au purtat, cum era firesc, pe marginea situaţiei dezastruoase înregistrată la matematică şi a decalajului tot mai mare între urban şi rural. Proiectul Merito a organizat o dezbatere online, în cadrul căreia s-au discutat atât subiectele şi itemii care au pus în dificultate elevii, cât şi cauzele care generează, de câţiva ani, rezultate slabe în special la matematică.
Subiectele de la proba scrisă de matematică a pus foarte multe probleme elevilor de clasa a VIII-a: 57,63% dintre ei nu au luat nici măcar nota 5, iar alţi 25,04% au primit note până în 7. La nivel naţional au fost doar 91 note de 10 (zece).
La limba şi literatura română, 26,02% nu au reuşit să rezolve subiectele pentru a obţine nota 5. Alţi 31,07% au primit note cuprinse între 5 şi 7, iar note de 10 au primit doar 44 de elevi. Aici lucrurile sunt oarecum clare: „elevii înțeleg cuvintele și localizează informația, dar problema e la cunoștințe de teorie literară și lingvistică, la punctuație și gramatică. (…) Ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului”, după cum a apreciat Bogdan Raţiu, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, în cadrul dezbaterii organizate de proiectul Merito.
Cât priveşte matematica, lucrurile sunt mai complicate, iar Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov, a fost şi cel mai tranşant în evaluarea rezultatelor, apreciind că unul dintre motivele care stau la baza dezastrului este lipsa unor profesori cu adevărat calificaţi la catedră: „În ceea ce priveşte lipsa profesorilor calificaţi (în special în mediul rural), aceasta este o tragedie naţională, iar în zece ani va fi un dezastru. Şi aici vreau să detaliez: un profesor este calificat nu doar dacă a făcut facultatea, ci dacă ştie să predea pe înţelesul copiilor, are acea voinţă de a fi bun la catedră, este onest şi vrea să-şi facă treaba, să-i înveţe pe copii carte. (…) Dintre studenţii care vin în practică la liceul unde predau eu, nu ştiu dacă ajung câţiva profesori; iar dacă vor ajunge, nu vor trece examenul de titularizare, deoarece unii nu sunt capabili să rezolve probleme de bacalaureat de nivel mediu. Nu ştiu cum au trecut prin facultate şi au ajuns la master. Sincer. Introducerea masteratului didactic ar rezolva o parte din probleme, cel puţin pe partea de pedagogie, de predare”. În privinţa elevilor, prof. Ciupală spune că ei trebuie să insiste, să depună eforturi şi să-şi dorească să rezolve toate subiectele, însă ei lasă multe foi albe, neprimind astfel nici măcar punctaj parţial.
Tot la capitolul cauze, în cadrul aceleiaşi dezbateri au mai fost enumerate şi imposibilitatea de a lucra diferenţiat cu clase de 30 de elevi, incapacitatea unor profesori de ştiinţe exacte de a se apropia afectiv de elevi astfel încât aceştia din urmă să înveţe şi „de dragul profesorului”, aşa cum se mai întâmplă la alte materii umaniste.
Un semnal cu adevărat alarmant este dat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, care încearcă să pună la punct un proiect prin care doreşte să-i pregătească pe profesorii de matematică nou-intraţi în sistem la… matematică. „Se încearcă acest lucru pentru a fi siguri că aceştia vor lua peste 5 la titularizare”, a precizat Doina Geru, moderatoarea dezbaterii, director al Casei Corpului Didactic din Galaţi.
Soluţiile pe termen scurt şi mediu aduse în discuţie s-au referit la activităţile remediale de la nivelul şcolii, adică sesiunile de pregătire a elevilor cu rezultate slabe, recapitulările şi organizarea la nivel de clasă a unor simulări de examen nu atât pentru obişnuirea cu atmosfera de examen, cât pentru a încuraja copiii să abordeze toate subiectele. De asemenea, spun profesorii, se impune îmbunătăţirea stilului de predare, folosirea mijloacelor moderne, dar şi o mai bună implicare a părinţilor pentru ca şi elevii să manifeste un interes mai mare faţă de învăţătură şi disponibilitate de a lucra şi a se pregăti zilnic pentru şcoală. Concluzia nu este deloc una dintre cele mai optimiste, „ne aşteaptă vremuri grele”, apreciază prof. Ciupală. (O. N.)
