Fortificația getică de la Stâncești revine în atenția arheologilor după mai bine de o jumătate de secol de la primele cercetări sistematice. În perioada 29 iunie – 13 iulie 2026, aici s-a desfășurat o nouă campanie arheologică româno-americană, care a adus la lumină un bogat material arheologic și indicii privind activitățile desfășurate în interiorul marii fortificații, precizează Muzeul Județean Botoșani.
Cercetările au fost realizate de o echipă internațională formată din specialiști din România și Statele Unite ale Americii, cu sprijinul Muzeului Județean Botoșani. Din colectivul de cercetare au făcut parte dr. Alexandru Berzovan și drd. Marian Lie, de la Institutul de Arheologie din Iași, precum și dr. Owen Doonan, de la California State University, Northridge, dr. Nicole Rose, de la Arizona State University, și drd. Berk Suleyman, de la Pennsylvania State University.
Fortificația de la Stâncești, alcătuită din două incinte alăturate, este unul dintre cele mai importante situri getice din nordul Moldovei. Ansamblul a funcționat timp de mai multe secole, între secolele VI și III î.Hr., iar dimensiunile și complexitatea sistemului său defensiv oferă informații valoroase despre comunitățile care au locuit în această regiune în cea de-a doua epocă a fierului.
Primele cercetări de amploare au fost desfășurate între 1960 și 1969, sub coordonarea arheologului Adrian C. Florescu, de la Institutul de Arheologie din Iași. După o pauză de peste 50 de ani, situl a intrat din nou într-un program de cercetare sistematică, de această dată printr-un proiect internațional și interdisciplinar.
Ceramică locală și importuri grecești
Campania din acest an a oferit rezultate promițătoare. Arheologii au recuperat numeroase fragmente ceramice, atât de producție locală, inclusiv vase lucrate la roata olarului, cât și fragmente provenite din vase grecești de import.
Prezența ceramicii grecești reprezintă o mărturie a contactelor și schimburilor la distanță în care erau implicate comunitățile de la Stâncești. Descoperirile contribuie astfel la conturarea unei imagini mai clare asupra legăturilor economice și culturale ale comunităților getice din nordul Moldovei cu lumea din afara spațiului local.
Două complexe arheologice descoperite în timpul cercetărilor se remarcă în mod deosebit. Primul este o groapă menajeră de mari dimensiuni, care a oferit un inventar bogat. Cel de-al doilea complex este mai greu de interpretat și ar putea avea legătură cu anumite practici rituale.
Printre obiectele recuperate din umplutura acestuia se numără două figurine antropomorfe din lut ars, descoperire care ridică noi întrebări cu privire la semnificația și funcționalitatea spațiului în care au fost găsite.
Cercetări și în afara fortificației
Săpăturile arheologice au fost completate de investigații interdisciplinare asupra peisajului din jurul fortificației. Specialiștii au efectuat noi prospecțiuni magnetometrice în mai multe așezări nefortificate din vecinătatea cetății, în care au fost identificate materiale datate în perioada secolelor V–III î.Hr.
Aceste cercetări urmăresc să stabilească modul în care marea fortificație de la Stâncești era integrată în rețeaua de locuire a regiunii și să ofere informații despre relațiile dintre cetate și comunitățile din teritoriul înconjurător.
Proiectul a început în 2025, când cercetările s-au concentrat în special asupra prospecțiunilor de suprafață, documentării aeriene cu ajutorul dronei și investigațiilor magnetometrice. Campania din 2026 a marcat și reluarea săpăturilor arheologice propriu-zise.
Prin combinarea metodelor clasice de cercetare cu tehnologiile moderne, echipa internațională își propune să reconstituie cât mai fidel organizarea fortificației, viața cotidiană a locuitorilor săi și legăturile culturale și economice ale comunităților getice care au trăit aici în urmă cu peste două milenii și jumătate.
Pentru Botoșani, cercetările de la Stâncești reprezintă o oportunitate importantă de valorificare a unuia dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din nordul Moldovei, iar noile descoperiri pot aduce informații esențiale despre istoria regiunii înainte de perioada romană.
Sursa: Muzeul Județean Botoșani
