Seara zilei de 22 martie a fost una deosebită pentru credincioșii din Parohia „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Jijia, comuna Albești, județul Botoșani, care au avut bucuria de a participa la o conferință duhovnicească dedicată unei teme de profundă actualitate spirituală: „Postul și rugăciunea – trepte ale desăvârșirii”, scrie doxologia.ro.
Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă de aleasă trăire duhovnicească, adunând credincioși dornici să aprofundeze sensurile autentice ale postului și ale rugăciunii în viața creștină. Conferința a evidențiat faptul că postul nu este doar o simplă abstinență alimentară, ci un exercițiu de curățire a sufletului, o lucrare interioară ce trebuie însoțită în mod firesc de rugăciune sinceră și stăruitoare.
În cadrul întâlnirii, s-a subliniat că rugăciunea reprezintă respirația sufletului, iar prin unirea acesteia cu postul, credinciosul urcă treptat pe calea desăvârșirii, apropiindu-se de Dumnezeu. Participanții au fost îndemnați să trăiască această perioadă cu mai multă responsabilitate duhovnicească, cultivând smerenia, iertarea și dragostea față de aproapele.
Dialogul deschis și cuvântul ziditor oferit de pr. inspector Bogdan Racu, pentru Învăţământ şi Cateheză în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, au adus lumină și întărire sufletească celor prezenți, oferind răspunsuri la frământările cotidiene și încurajând o trăire autentică a credinței.
Urmărind ce ne învață Sfântul Ioan Scărarul despre rugăciune și post, cei prezenți au aflat că acesta a așezat postul pe treapta a paisprezecea, iar rugăciunea aproape de capătul scării, pe cea de-a douăzeci și opta treaptă. Sfântul Ioan descrie că „Mintea postitorului se roagă cu trezvie. Dar a celui neînfrânat e plină de chipuri (idoli) necurate” (Scara 14, 16) și prezintă beneficiile postului: „Postul este o silire a firii și o tăiere împrejur a dulceții gâtlejului, curmarea aprinderii, alungarea gândurilor rele și eliberarea de visări, curăția rugăciunii, luminătorul sufletului, paza minții, înmuierea învârtoșării, ușa străpungerii inimii, suspinul smerit, zdrobirea veselă, încetarea multei vorbiri, începutul liniștirii, străjerul ascultării, ușurarea somnului, sănătatea trupului, pricinuitorul nepătimirii, iertarea păcatelor, ușa și desfătarea raiului.” (Scara 14, 30).
Vorbind despre rugăciune, el ne învață că „Rugăciunea este, după însușirea ei, însoțirea și unirea omului și a lui Dumnezeu, iar după lucrare, susținătoarea lumii. Este împăcare a lui Dumnezeu, maica lacrimilor și fiica lor, ispășirea păcatelor, pod de trecere peste ispite, peretele din mijloc în fața necazurilor, zdrobirea războaielor, lucrarea îngerilor, hrana tuturor ființelor netrupești, veselia ce va să vie, lucrarea fără margine, izvorul virtuților, pricinuitoarea harismelor (a darurilor), sporirea nevăzută, hrana sufletului, luminarea minții, securea deznădejdii, dovedirea nădejdii, risipirea întristării, bogăția călugărilor, vistieria sihaștrilor, micșorarea mâniei, oglinda înaintării, arătarea măsurilor, vădirea stării dinlăuntru, descoperirea celor viitoare, semnul slavei. Rugăciunea este celui ce se roagă cu adevărat tribunal, dreptar și scaun de judecată al Domnului, înaintea scaunului Judecății viitoare.” (Scara 28, 1).
Ca învățătură despre cum să ne rugăm, Sfântul Ioan Scărarul, pornind de la constatarea că „Una este înfățișarea celor ce se roagă, dar, în același timp, felurită și deosebită. Unii se înfățișează ca unui Prieten și Stăpân, aducându-I lauda și cererea pentru alții și nu pentru ei. Alții vin să ceară bogăție și slavă și îndrăzneală mai multă; alții se roagă să fie desăvârșit izbăviți de dușmanii lor. Unii cer să capete o oarecare dregătorie; alții, desăvârșita scăpare de vreo datorie; alții, eliberarea din închisoare; alții, iertarea de niscai vinovății”, ne îndeamnă ca „Înainte de toate să punem pe hârtia rugăciunii noastre o mulțumire sinceră. În al doilea rând, mărturisirea și zdrobirea sufletului întru multă simțire. Apoi să facem cunoscut Împăratului toată cererea noastră.” (Scara 28, 5-6).
Seara duhovnicească de la Jijia s-a dovedit a fi nu doar un prilej de învățătură, ci și o reală binecuvântare pentru comunitate, întărind legătura dintre credincioși și chemându-i la o viață mai profundă în Hristos.
Activitatea catehetică din Parohia „Nașterea Maicii Domnului” – Jijia reprezintă un pilon esențial în viața duhovnicească a comunității, având ca scop formarea credincioșilor – copii, tineri și adulți – în spiritul credinței ortodoxe și al valorilor creștine autentice.
În cadrul parohiei, cateheza se desfășoară în mod organizat, prin întâlniri periodice dedicate în special copiilor și tinerilor. Acestea includ prezentarea învățăturilor de bază ale credinței, explicarea Sfintei Scripturi, a Sfintei Liturghii și a importanței participării la viața Bisericii. Activitățile sunt adaptate vârstei participanților, îmbinând partea teoretică cu elemente interactive, dialog și exemple practice din viața de zi cu zi.
Un accent deosebit este pus pe formarea caracterului creștin, cultivarea rugăciunii, a respectului, a dragostei față de aproapele și a responsabilității în comunitate. De asemenea, copiii sunt încurajați să participe activ la viața liturgică, să învețe rugăciuni și cântări bisericești, contribuind astfel la dezvoltarea lor spirituală armonioasă.
Pe lângă întâlnirile catehetice propriu-zise, parohia organizează și activități cu caracter educativ și recreativ: ateliere tematice, serbări religioase, participări la evenimente duhovnicești și acțiuni filantropice. Toate acestea contribuie la întărirea legăturii dintre membrii comunității și la formarea unei generații ancorate în credință și tradiție.
Prin aceste demersuri, activitatea catehetică din Parohia Jijia devine nu doar un act educativ, ci și o lucrare vie de mărturisire și trăire a credinței în comunitate.
A consemnat Preot paroh Claudiu Florin Țibucanu
Sursa: doxologia.ro
