Rezultatele celei mai recente cercetări sociologice realizate de Organizația Salvați Copiii la finalul anului 2025 evidenţiază că aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nici o restricție de acces. În lipsa unui control parental, peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, „fapt ce facilitează contactul frecvent cu persoane necunoscute”, atenţionează organizaţia, într-un comunicat. Tot mai multe ţări europene accelerează procesul de adoptare a unor măsuri legislative restrictive în ceea ce priveşte accesul copiilor la reţelele sociale, scrie Ziarul Lumina.
Expunerea identității digitale este îngrijorătoare, în contextul în care peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, reiese dintr-un studiu realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii. Mai mult, peste două treimi dintre aceştia au fost expuşi la conţinuturi traumatizante care i-au speriat, iar aproape jumătate dintre tineri au fost abordați de străini online. „O treime au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile, iar cyberbullyingul a devenit un fenomen constant, la care au fost martori 60% dintre adolescenţi”, se precizează în comunicatul Salvaţi Copiii.
În acest context, organizația recomandă „luarea de măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani” și acces doar cu acordul explicit al părinţilor pentru copiii cu vârste între 13 și 15 ani. „Sunt necesare sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și a siguranței online”, a transmis Organizaţia Salvaţi Copiii, în contextul în care, la data de 11 februarie, s-a marcat „Ziua pentru un internet mai sigur”.
În România, proiectul de Lege a majoratului online a fost adoptat de Senat în luna octombrie a anului trecut, iar acum aşteaptă să fie dezbătut în Camera Deputaţilor. Proiectul prevede, printre altele, ca minorii cu vârste de până la 16 ani să nu mai aibă acces la servicii online decât cu acord parental verificabil. În timp ce organizaţiile şi asociaţiile din domeniul protecţiei copilului semnalează riscurile la care sunt expuşi copiii în online, şi în special pe reţelele sociale, autorităţile încă nu au o voce unanimă pe această temă.
La nivel european, tot mai multe ţări au accelerat procesul de adoptare a legislaţiei restrictive privind interzicerea folosirii platformelor precum TikTok, Instagram sau Facebook de către copiii sub 15 ani.
„Trebuie să ne protejăm copiii!”, spun la unison autorităţile unor state precum Franţa, Spania, Germania, Portugalia şi Cehia, care citează studii ce evidenţiază că folosirea reţelelor sociale mai ales la vârste mici poate avea consecinţe negative asupra sănătăţii mintale şi dezvoltării tinerilor. În Franţa, de exemplu, Agenția Guvernamentală pentru Sănătate și Securitate Alimentară, de Mediu și de Muncă (ANSES) a elaborat un raport de expertiză, întins pe cinci sute de pagini, în care prezintă impactul utilizării rețelelor sociale digitale asupra sănătăţii adolescenților.
„Acest studiu oferă argumente științifice pentru dezbaterea de pe rețelele de socializare din ultimii ani: se bazează pe 1.000 de studii care au fost analizate și documentează efectele asupra sănătății”, a declarat Olivia Roth-Delgado, coordonatoarea expertizei.
Reţelele sociale întăresc stereotipurile, evidențiază comportamentele riscante și promovează hărțuirea cibernetică, arată raportul ANSES. Potrivit acestuia, în goana după profit sunt utilizate strategii de captare a atenţiei (derulare nesfârșită, conținut extrem de personalizat etc.), care încurajează adolescenții să rămână pe rețelele de socializare în detrimentul odihnei, de exemplu, ceea ce duce la somnolență, iritabilitate, tristețe și chiar simptome depresive.
Sursa: Ziarul Lumina
