Astfel, un grup de 47 de beneficiari – copii și persoane vârstnice – a beneficiat gratuit de investigații și recomandări medicale.
Activitatea s-a desfășurat în două etape:
– În data de 10 iunie au fost recoltate probe de sânge, prelucrate ulterior de laboratorul Spitalului Providența;
– În data de 17 iunie a avut loc cea de-a doua etapă a Caravanei Medicale, în cadrul căreia 24 de copii au beneficiat de consult pediatric, iar 23 de persoane vârstnice – de consult de medicină internă.
În cadrul consultului de medicină internă, s-au efectuat următoarele investigații: măsurarea tensiunii arteriale, efectuarea EKG (electrocardiogramă) și ecografie abdomino-pelvină.
Toate investigațiile și examinarea clinică s-au finalizat cu întocmirea scrisorilor medicale, care au inclus diagnostice, tratamente nou inițiate sau completări ale celor existente. Acolo unde a fost cazul, s-au recomandat și investigații suplimentare.
Cu sprijinul și găzduirea doamnei director Mihaela Chitic, serviciile socio-medicale au fost oferite la Cabinetul medical al Școlii Generale nr. 2 „Tudor Vladimirescu” din localitatea cu același nume, comuna Albești, județul Botoșani.
Pentru organizarea acestei acțiuni umanitare, s-a colaborat cu părintele Felix Petru Prisecariu, preot paroh al parohiei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și profesor de religie în cadrul școlii generale menționate, cu Asociația „Sfânta Parascheva și Sfântul Pantelimon”, precum și cu Primăria Albești, reprezentată de domnul primar Cristian Cîmpeanu.
La această caravană a participat o echipă de asistenți medicali ai Policlinicii Providența și medici din cadrul acestei unități medicale:
– Dr. Andreea Bîrleanu – medic specialist medicină internă la Fundația Medicală Providența;
– Dr. Roxana Ianole – medic specialist pediatru la Policlinica Providența.
Fiind luna iunie – luna copiilor –, micii beneficiari au primit daruri constând în dulciuri, rechizite și produse de igienă.
Activitatea a fost coordonată de Emilia Gheorghiasa, asistent social – coordonator al Centrului de suport pentru situații de urgență și criză.
Despre această acțiune, părintele paroh Felix Petru Prisecariu a declarat:
„Importanța acestei acțiuni este una profundă și de necontestat, mai ales într-o comunitate rurală aflată la distanță considerabilă de centrele medicale urbane. Mulți dintre cei consultați au aflat despre afecțiuni de care nu aveau cunoștință, ceea ce poate face diferența dintre un tratament la timp și agravarea unor probleme de sănătate.
Într-un sat în care nivelul de trai este modest, iar accesul la servicii medicale specializate este dificil, această inițiativă a fost nu doar binevenită, ci vitală.
Pentru parohie, această caravană a fost o continuare firească a misiunii sale: aceea de a se îngriji nu doar de sufletul, ci și de trupul credincioșilor.
Implicarea Bisericii, alături de cadrele medicale și de autorități, a arătat cât de valoroasă este colaborarea dintre instituțiile care au în centrul activității lor omul – în întreaga sa complexitate.
Pentru comunitate, acest gest a fost o dovadă de grijă, solidaritate și speranță. Oamenii au simțit că nu sunt singuri, că cineva le bate la poartă nu doar cu vorbe, ci și cu sprijin concret. A fost o lecție despre cât de important este să ne ajutăm unii pe alții și să fim mai uniți în fața dificultăților vieții.
Această acțiune rămâne una de referință pentru satul nostru. Ne rugăm ca astfel de inițiative să continue și să fie urmate și de alte forme de sprijin pentru zonele rurale. Mulțumim din suflet tuturor celor care au contribuit cu inimă și pricepere și nădăjduim ca roadele acestei caravane să fie nu doar în sănătate, ci și în încredere și comuniune”.
Caravana medicală a avut și un rol important de educație și conștientizare a necesității controlului medical de rutină, în vederea depistării timpurii a unor probleme de sănătate ce pot beneficia de tratament adecvat.
Dr. Roxana Ianole, medic pediatru, a relatat în urma experienței:
„Am ajuns, alături de o echipă de medici și specialiști, într-un sat aflat la 100 de kilometri de Iași. Am mers să consultăm copii din medii defavorizate, dar ne-am întors cu inima plină de greutate și gânduri.
Am întâlnit copii muncitori, dar obosiți. Copii cuminți, dar triști. Copii care vorbesc cu blândețea celor mari și care privesc viața cu o maturitate care nu le aparține.
Unii poartă pe umeri mai mult decât greutatea ghiozdanului – poartă lipsuri, griji, absența unei copilării firești.
În ochii lor se vede nu doar sărăcia materială, ci și absența unei lumi care să-i ocrotească.
Copilăria nu ar trebui să doară. Nu ar trebui să însemne muncă grea, lipsuri și griji. Un copil nu ar trebui să fie nevoit să renunțe la joacă pentru a ajuta la treburile casei sau să învețe că nu poate cere nimic pentru că „nu se poate”.
Astăzi, ne-am oprit din diagnosticat și am început să ascultăm. Am oferit o consultație, dar am primit o lecție. Una despre nedreptate, despre rezistență, dar și despre nevoia noastră, ca societate, de a nu-i uita pe acești copii invizibili”.
