Oare există vreun miracol mai mare cu care a binecuvântat Bunul Dumnezeu omenirea decât acela de a da naștere unui copil? Nimic nu se compară cu bucuria de a fi părinte! Din dorinţa de a avea un copil sănătos, nici un sacrificiu nu este prea mare comparativ cu acela de a da naștere unui copil. Când vezi că s-a născut copilul sănătos, îţi iei foarte în serios responsabilităţile de părinte, scrie doxologia.ro.
Nu știi practic nimic, este un domeniu nou şi fascinant pentru tine, în care fiecare zi te documentezi temeinic, întrebi pe mamă, soacră, vecini, oricine e dispus să-ţi ofere informaţii, citeşti cărţi de specialitate, cauţi pe Internet, pe forum discuţi cu alte mămici, ce nu faci pentru a fi un părinte bun? Când te dumireşti cât de cât cum este a fi părinte, apar alte necunoscute: cât alăptează mama pruncul, când te întorci la serviciu în grija cui îl laşi, ce creşă alegi, ce grădiniţă, apoi ce şcoală și tot aşa…
„Copii mici, probleme mici, copii mari, probleme mari!” Câtă dreptate are acest proverb! Câte ar putea păţi copiii, dacă n-ar avea Bunul Dumnezeu grijă de ei! Într-o fracţiune de secundă, în ciuda întregii griji pe care le-o porţi, cad, se lovesc şi multe alte probleme… Îi apără Dumnezeu de rele şi îi ferește! Dar marea problemă referitoare la generaţiile actuale rămâne aceea legată de educaţia pe care o dăm copiilor noştri. Cum ne exercităm rolul de părinţi în educarea fiilor noştri? Trăim niște vremuri halucinante, în care cei şapte ani de acasă, bunul-simţ, codul manierelor elegante au devenit noţiuni abstracte, demodate.
Eu vreau, ca orice părinte, să-l protejez de răul acestei lumi, să-l cresc bine, să îi împărtăşesc din experienţa mea de viaţă. Dar mai ştim în condiţiile actuale cum este mai bine? Aceste suflete curate nu au luat contact încă cu nici o murdărie, nu sunt viciate în nici un fel, deci avem datoria sacră de părinte să luptăm pentru educaţia sănătoasă primită de copiii noştri. Dragi părinţi, duceţi-vă copiii cât mai des la biserică, nimic nu e mai înălţător decât un copilaş în genunchi care se roagă cu mânuţele lui împreunate, care se împărtăşeşte cu Trupul și Sângele Domnului și atunci veţi observa că vor veni răspunsurile la toate întrebările legate de responsabilitatea pe care o avem, de a fi părinţi în zilele noastre!
Fiecare părinte are datoria morală de a-l învăţa pe copilul său să se roage, de a-i face încă din copilărie cunoştintă cu Cel care este Bunătate, Dragoste, Blândeţe. Copiii sunt cel mai frumos dar al lui Dumnezeu, cea mai mare recompensă dată de către Acesta celor ce se iubesc, ca rod al dragostei lor, de aceea trebuie înconjuraţi întotdeauna de dragoste, afecţiune şi căldură sufletească, însă niciodată nu trebuie uitat îndemnul Mântuitorului, care a spus: „Lăsaţi copiii să vină la Mine!”.
