Bârfa este ca un „drog” fără de care nu putem trăi, un drog a cărui necesitate creşte mereu, „un drog” cu preţ redus, dar cu efect gigantic. Nimeni nu pretinde că iubeşte bârfa, ba chiar ne declarăm cu toţii vădit revoltaţi de acest fenomen. Şi totuşi, odată ce lumea o consumă, scade sensibilitatea la „substanţă” şi creşte toleranţa la meschin (preocupat de interese mărunte, lipsit de nobleţe sufletească) şi astfel, mărim doza, scrie doxologia.ro.
Bârfa este întâlnită în toate mediile sociale şi este o armă socială, care are efecte negative asupra societăţii. Se naşte din dorinţa fiecăruia de a abate atenţia de la sine către ceilalţi. Cine bârfeşte cu tine, va bârfi şi despre tine. Bârfa reprezintă acţiunea de a denigra şi a defăima pe cineva, de a proiecta către anumite persoane aspecte inventate, mizerabile şi rele, prin intermediul vorbirii. Bârfa atacă două aspecte din fiinţa umană: spiritualitatea şi personalitatea sa, atacând funcţionarea relaţiilor interumane.
Personalitatea are în miezul ei sinele şi funcţionarea interpersonală. Persoanele bârfitoare au complexe de inferioritate. Complexele de inferioritate duc la invidie şi invidia duce la bârfă. Oamenii care bârfesc încearcă să-şi mascheze complexele de inferioritate sau să şi le amelioreze, denigrând pe alţii, astfel, îmbunătăţindu-şi imaginea în ochii celorlalţi. Concluzia este că bârfele sunt de cele mai multe ori manifestările unei tulburări de personalitate, de caracter.
La bază, bârfa este o manifestare a două păcate: Mândria şi Idolatria. Cei care bârfesc sunt plini de mândrie pentru că bârfa îi face să se simtă ei mai bine în comparaţie cu alţii. Odată cu mândria, bârfa este Idolatrie, care practic dezvăluie ceea ce ne place şi ce considerăm cu adevărat valoros. Bârfa este un mijloc de amăgire folosit pentru a distruge un cerc de prieteni sau o prietenie sinceră.
Bârfa va face ca anumite lucruri să pară cu totul altceva decât sunt în realitate, iar efectul acesteia poate fi distrugător. Bârfa este împotriva legii lui Dumnezeu, care spune să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi.
