I. Efectele unei dependențe
În fiecare zi observăm în jur cum apar, la fiecare pas, noi şi noi săli de jocuri şi cazinouri. Sunt văzute adesea ca mijloc de divertisment, de petrecere a timpului liber, dar şi ca mijloc de completare a veniturilor. Pot părea banale şi inofensive, însă, în anumite circumstanţe, ajung să aibă efecte dramatice asupra vieţii umane. Jocurile de noroc sunt definite ca fiind jocurile în care câștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare. Acestea reprezintă un pariu cu o miză anume, pe sine sau pe alţii, al cărui rezultat final este nesigur şi depinde de șansă. Vorbim deci despre o sferă largă de activităţi, de la loterie și pariuri sportive până la jocuri mecanice şi de cazinou.
II. Tipuri de comportament
Se disting la persoanele care practică, mai multe tipuri de „comportament de joc de noroc”. Unul dintre ele este cel social – o activitate întreprinsă împreună cu prietenii sau colegii, care are o durată limitată, iar pierderile sunt prevăzute anterior şi rezonabile. Apoi, cel problematic – devine marcat de preocupări legate de joc, de diminuarea interesului pentru alte activităţi şi de trecerea cu vederea a consecinţelor negative. Și nu în ultimul rând, patologic – cuprinde gânduri distorsionate: superstiții, încredere exagerată în propriul control, credinţa că banii sunt fie sursa, fie soluţia tuturor problemelor. După mulţi ani în care comportamentul de joc de noroc patologic a fost privit drept o compulsie – comportament ce are la bază nevoia persoanei de a-şi potoli anxietatea, acesta a fost introdus în capitolul de dependenţe. Pană acum, dependenţa era văzută în relaţie directă cu o substanţă, dar, în prezent, aceasta este privită mai degrabă drept o căutare a unei experiențe recompensatoare, în ciuda consecinţelor negative. Există asemănări marcante între dependenţa de jocuri de noroc şi cea de substanţe. Ambele prezintă predispoziţii genetice similare în ceea ce priveşte impulsivitatea şi căutarea recompensei. Aşa cum dependenţii de droguri au nevoie de doze mai mari din cauza toleranţei crescute la substanţă, la fel și dependenţii de jocuri de noroc caută riscuri din ce în ce mai mari. Şi unii, şi ceilalţi au simptome de servaj în lipsa substanţei sau a jocului.
III. Simptomele dependenţei de jocuri
– Nevoia de a paria sume din ce în ce mai mari pentru a atinge starea dorită;
– Iritarea şi agitaţia prezente la fiecare încercare de a întrerupe comportamentul de joc;
– Eforturi lipsite de succes de a controla, reduce sau opri comportamentul de joc;
– Preocupări legate de jocuri: retrăirea experienţelor anterioare de joc, planuri legate de joc, găsirea unor modalități de a face rost de bani în acest scop;
– Comportamentul de joc apare în momente de stres, tensiune, de trăire a unor emoţii negative (griji, tristeţe, vinovăţie, neputinţă);
– Încercarea de recuperare a pierderilor (întoarcerea la joc după o pierdere pentru a recupera suma).;
– Punerea în pericol a relaţiilor apropiate, a jobului sau a unor oportunităţi de studii şi/sau carieră din cauza jocurilor;
– Apelul la cei din jur pentru sprijin financiar, în repararea situaţiilor cauzate de jocuri;
– Evitarea muncii sau a altor angajamente în favoarea jocului;
– Ascunderea comportamentului de joc în faţa apropiaţilor;
– Neglijarea plății facturilor şi folosirea banilor la jocuri;
– Vânzarea obiectelor personale, ale celor din jur sau chiar furtul.
IV. Consecinţele jocurilor de noroc
Consecinţele jocurilor de noroc nu se opresc la pierderi financiare, chiar dacă acestea pot ajunge suficient de mari, încât să pună în pericol stabilitatea şi funcţionarea persoanei, astfel că pot ajunge până la pierderea relaţiilor semnificative (divorţ, înstrăinare), pierderea jobului şi afectarea celor mai importante aspecte ale vieţii persoanei. Un studiu privind comportamentul de joc în România, a concluzionat faptul că 15% din populaţia majoră a jucat cel puţin o dată în ultimul an. Peste 98.000 dintre aceştia manifestă probleme cu jocurile de noroc, mărind frecvenţa jocului. Majoritatea celor care joacă săptămânal sunt bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu venituri medii. Oprirea comportamentului de joc nu este deloc uşoară, dar poate fi realizată cu sprijinul oferit de un program de tratament solid, care să includă psihoterapie, evaluarea şi monitorizarea stării psihice, acordarea de tratament atunci când este necesar, dar şi informarea şi pregătirea celor apropiaţi în sensul acordării unei susţineri eficiente în procesul de recuperare.
Sursa: doxologia.ro
