Suferinţa vă poate oferi multe lucruri pe care fericirea nu vi le poate oferi. Aşa se explică de ce oamenilor le este atât de greu să fie fericiţi, de ce milioane de oameni din întreaga lume au decis să fie nefericiţi. Atunci când nu sunteţi fericiţi, existaţi. Când sunteţi fericiţi, nu existaţi. Dacă înţelegeţi acest mecanism, lucrurile vă vor deveni foarte clare.
Suferinţa vă face să păreţi speciali. Fericirea este un fenomen universal, nu are nimic special. Suferind, omul devine absolut special, iese în evidenţă. Suferinţa vă ajută să atrageţi atenţia altor persoane. Toată lumea se ocupă de voi. Cine ar putea să rănească pe cineva care suferă? De aceea investiţia în suferinţă aduce mari dividende.
Dacă soţia nu suferă, soţul are tendinţa să uite de ea. Dacă soţul suferă, întreaga familie – soţia, copiii – sunt în jurul lui. Nimeni nu suportă un om fericit, căci acesta răneşte ego-urile celor din jur. Ei încep să se gândească: „Deci, tu ai devenit fericit, în timp ce noi continuăm să ne târâm prin întuneric, prin suferinţă şi prin iad. Cum îndrăzneşti să fii fericit când noi suferim atât de mult?”.
Când eşti fericit, eşti un individ, dar când suferi, faci parte integrată din mulţime. Când ești nefericit, ești conformist. Societatea adoră conformiștii și oamenii îi respectă. Priviţi-vă în faţă suferinţa şi veţi descoperi câteva aspecte fundamentate – ea vă conferă respectabilitate.
Sursa: doxologia.ro
