Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze, doar 13% dintre acestea continuând să activeze în câmpul muncii.
În România, procentul celor care continuă să lucreze şi după ieşirea la pensie este de doar 1,7, în timp ce ţările baltice au cea mai mare pondere a persoanelor care lucrează şi după ce au primit prima pensie pentru limita de vârstă: Estonia (54,9%), Letonia (44,2%) şi Lituania (43,7%).
La polul opus, alături de România, care ocupă ultima poziţie a clasamentului, cu 1,7%, o pondere mică se înregistrează în Spania (4,9%) şi Grecia (4,2%), precizează ziarullumina.ro.
Principalul motiv pentru care oamenii continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensia de limită de vârstă este acela că le place şi vor să fie productivi (36,3% dintre persoane) sau din cauza nevoilor financiare (28,6%). Alte motive menţionate sunt „dorinţa de a se menţine integraţi social” (11,2%) şi „atractivitatea financiară a serviciului” (9,1%). O mică pondere, 3,5%, continuă să lucreze pentru că şi partenerul lor de viaţă este angajat în câmpul muncii.
Danemarca (61%), Ţările de Jos (59,6%) şi Italia (51,7%) au cele mai mari procente de oameni care continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensie pentru că „le place”.
În România, cei mai mulţi dintre pensionari (54,3%) continuă să lucreze din cauza necesităţilor financiare care nu sunt acoperite de cuantumul pensiei, tot din acelaşi motiv o fac şi pensionarii din Cipru (68,6%) şi Bulgaria (53,6%).
Vârsta medie de pensionare pentru limita de vârstă este de 64 ani și peste în Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia, iar cea mai mică vârstă de pensionare, sub 60 de ani, se înregistrează în Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) şi Austria.
