În Duminica a doua după Rusalii, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfinţii Români, apărători şi rugători din cer pentru neamul românesc. Sfinţii sunt oamenii ajunşi la desăvârşire prin viaţa lor plină de evlavie. Nici un neam creştin nu este lipsit de darul sfinţeniei. De aceea în spaţiul ortodox există zile dedicate sfinţilor unei naţiuni. În cei peste 2.000 de ani de creştinism, neamul românesc a fost învrednicit de oameni care, prin viaţa lor închinată urmării lui Hristos, s-au învrednicit de darul sfinţeniei.
În această binecuvântată Duminică a Tuturor Sfinților Români, Mănăstirea Zosin își sărbătorește al doilea hram.
Programul liturgic al sărbătorii va începe din seara de 13 iunie la orele 17:00, când se va săvârși Privegherea alcătuită din slujba Vecerniei și a Utreniei și va continua duminică dimineața 14 iunie, începând cu ora 07:00, când se vor săvârși Slujba Aghesmei, Ceasurile și Acatistul Sfinților Români, iar de la ora 09:00, Sfânta Liturghie în sobor.
Istoricul Mănăstirii Zosin
Situată în perimetrul de Sud Vest al satului Băluşeni (reşedinţa comunei cu acelaşi nume), judeţul Botoșani, la 15 km Sud Est de municipiul Botoșani, lăcaşul spiritual a fost întemeiat iniţial ca schit de călugări, la sfârşitul secolului 18, cu o biserică din lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din anul 1779 a dregătorului Tudorachi Başotă şi sfinţită la 1 august 1779, precizează doxologia.ro.
Ca urmare a aplicării Legii secularizării averilor mănăstireşti din 17/29 decembrie 1863, schitul Zosin şi-a încetat activitatea, după care, din lipsa mijloacelor de întreţinere, biserica s-a deteriorat de-a lungul anilor, fiind reparată abia în anii 1944-1945, rezistând până în zilele noastre, când a fost declarată monument istoric în anul 2004.
Această biserică din lemn păstrează picturi interioare executate în anul 1834 pe tencuiala din lut care acoperă pereţii interiori. În anul 1990, pe terenul fostului schit a fost înfiinţată mănăstirea actuală, de călugări, a cărui primă liturghie s-a oficiat la 8 noiembrie 1990 în biserica veche, din lemn, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. În perioada 1991-1993 au fost zidite biserica nouă, cu acelaşi hram ca al celei din lemn – “Adormirea Maicii Domnului”, o casă monahală cu 10 camere pentru stareţ şi chiliile monahilor, un arhondaric (casa de oaspeţi), bucătăria, trapeza (sala de mese), Turnul-clopotniţă şi alte anexe.
Noua biserică a fost sfinţită la 26 septembrie 1993, iar picturile murale interioare au fost realizate în anul 1996. Ulterior, din cauza unor lucrări executate în preajma mănăstirii, s-au declanşat alunecări de teren care au pus în primejdie biserica, chiliile şi anexele gospodăreşti, fapt pentru care, în perioada 2007-2015 a fost construită o biserică nouă, pe un amplasament mai sigur, situat la Sud Vest de vechiul amplasament al bisericii anterioare, în apropierea şoselei E58 care face legătura între municipiile Botoşani şi Iaşi.
Această ultimă biserică are triplu hram „Adormirea Maicii Domnului”, „Izvorul Tămăduirii” şi „Duminica Tuturor Sfinţilor Români” şi a fost sfinţită la 8 noiembrie 2015.
Sursa video: doxologia,ro
