În contextul Centenarului Patriarhiei Române, Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău a trimis spre omologare un soi de busuioc cultic denumit „Miron”, după numele lui Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la ridicarea la rangul de patriarhie și 140 de ani de la acordarea autocefaliei de către Patriarhia Ecumenică. Pentru a marca un secol de patriarhat, Sfântul Sinod a proclamat 2025 drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, scrie basilica.ro.
Busuiocul Miron sau floarea bisericii
Busuiocul denumit după patriarhul Miron Cristea va mai fi identificat și ca floarea Bisericii. Cercetătorul Costel Vînătoru are o vechime de 40 de ani de experiență în ameliorarea și genetica plantelor de cultură, slujind totodată ca preot la Biserica „Sf. Spiridon” din Buzău. Potrivit declarațiilor sale, certificatul de omologare și brevetare sunt în curs de așteptare.
„Așteptăm certificatul de omologare și brevetare a unui nou soi de busuioc numit «Miron», după primul patriarh al Bisericii noastre, Miron Cristea. Ne-am gândit ca un soi de busuioc, folosit în cultul Bisericii, să-i poarte numele. Este un soi special, gândit să-l dăm cultului nostru bisericesc, la diverse slujbe, la sfințire, o putem numi floarea Bisericii”, a transmis Costel Vînătoru, directorul BRGV Buzău.
În portofoliul de la Banca de Resurse Genetice Vegetale – Buzău (BRGV), se află peste 100 de soiuri de busuioc, cu aromă de trandafir, cuișoare, lămâie, mentolat, busuiocul „Miron” are însă caracteristici specifice, diferențiindu-se de celelalte. Pe lângă faptul că buchetează în mod natural, atunci când este folosit la aghiasmă produce o pudră fină.
„Pe lângă parfumul său specific de busuioc tradițional românesc, el buchetează în mod natural. După cum știți, preoții folosesc acel buchet, numit popular sfeștoc. Cei care îl pregătesc, se chinuiesc puțin pentru că trebuie să adune mai multe inflorescențe, crenguțe de busuioc, să le grupeze și să facă acest buchet”, a precizat Costel Vînătoru.
Beneficii ale busuiocului
Cercetătorul Costel Vînătoru a explicat beneficiile busuiocului ca odorizant natural, fiind și un purificator al aerului:
„În România, busuiocul este folosit ca o plantă sacră, dar poate fi apreciată din punct de vedere medical, în diverse preparate, este apreciat pentru ceaiuri, dar avem si busuioc cu frunza mare ce poate fi folosit în diverse preparate culinare. Este un odorizant natural, în trecut era cultivat în ghivece, în jardiniere, casele aveau la geam busuiocul de ghiveci care parfuma, fiind și un purificator al aerului din încăpere”.
Semințele plantate de monahii din Buzău
Monahii din Munții Buzăului obișnuiau să planteze semințe, multe dintre ele regăsite azi la Bancă.
„Ceea ce este interesant, monahii din Munții Buzăului iubeau foarte mult grădinăritul, iar dacă noi avem astăzi la Bancă anumite semințe, se datorează priceperii lor. Multe din semințele de aici au fost culese în timp din zona aceasta a mănăstirilor”, a amintit cercetătorul.
