TRINITAS TV a difuzat recent, la emisiunea „Oamenii Timpului”, un interviu făcut de realizatoarea Cristina Teleanu cu familia de iconari Răzvan și Mihaela Bădescu. Cei doi au pictat icoanele noilor sfinți și sfinte din calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Canonizările au fost făcute în 2024 și 2025 și numără 32 de sfinți români – 16 bărbați și 16 femei, iar pictarea icoanelor oficiale a fost încredințată celor doi pictori bisericești, care lucrează în stil bizantin tradițional.
Răzvan și Mihaela Bădescu au vorbit cu Cristina Teleanu despre modul în care au lucrat la icoane, despre ce înseamnă icoana și care este calea duhovnicească a iconarului, dar și despre viața lor de familie care se prelungește prin colaborarea în plan artistic și profesional.
O familie de iconari
„Noi pictăm împreună de 26 de ani”, a dezvăluit Răzvan Bădescu. „Ne-am găsit prima dată la examenul de admitere”, l-a completat soția, Mihaela.
S-au căsătorit imediat după absolvirea Secției de Artă Sacră a Facultății de Teologie din București și în prezent au doi copii. Chiar dacă soțul stă ceva mai mult la șevalet decât soția, se implică amândoi în viața de familie.
Dar poate că cea mai frumoasă conlucrare este în plan artistic-profesional, dată fiind natura duhovnicească și delicată a activității lor de pictori iconari.
„E o împreună-lucrare. Chiar dacă celălalt n-a pus niciodată pensula pe icoana celuilalt, sigur, lucrarea lui este și ea acolo, prin sfaturile care le-a dat, prin observațiile care le-a făcut”, spune Răzvan Bădescu.
„Am mai avut și lucrări de mari dimensiuni, pe care a trebuit să le rezolvăm într-un timp destul de limitat”, povestește Mihaela Bădescu. „Și, având în vedere că el lucrează cu stânga și eu lucrez cu dreapta, ne-am împăcat foarte bine. Unul pe o parte, unul pe cealaltă, ne-am întâlnit la mijloc.”
„Întotdeauna e binevenit punctul de vedere al celuilalt. Desenul te fură, culoarea te fură, ai impresia că faci treabă bună”, declară soțul ei. „ Foarte mult ajută în momentul în care sunt doi sau mai mulți adunați în același duh”, confirmă și soția, Mihaela.
Ce învață viitorul iconar la facultate
Recent, cei doi au început să predea la Secția de Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București.
În această calitate, Răzvan Bădescu le explică studenților că „degeaba înveți să pictezi dacă nu știi teologie, pentru că iconarul este teolog, pentru că icoana este teologie. Scrierile Sfinților Părinți se regăsesc și în icoană. Evanghelia este și scrisă, dar este și pictată și putem să o găsim în biserici”.
„Sfinții nu sunt doar niște imagini pe un perete. Sfinții sunt vii pictați pe peretele respectiv”, subliniază iconarul. „Așa ne zice noua Tradiția și atunci noi așa trebuie să ne raportăm și așa trebuie să-i învățăm și pe cei care vin către iconografie.”
El mai spune că în facultate înveți să te raportezi corect la arta Bisericii și subliniază că iconarul poate pierde ceva important dacă se îndreaptă prea mult spre realism.
„Chipul în icoană este un chip transfigurat, este un chip care este în Împărăția lui Dumnezeu”, amintește pictorul. „Chipul acela trebuie să-l redăm, nu realitatea unei poze.”
Sfântul este de față la pictarea lui
Soția lui, Mihaela, pune punctul pe i, explicând că pictarea unei icoane înseamnă intrarea într-o relație autentică, vie cu sfântul reprezentat.
„Până la urmă, totul ține de ceea ce simți în momentul în care lucrezi, fiindcă Dumnezeu se uită mai întâi de toate la inima celui care lucrează, la inima celui care își îndeplinește misiunea. Nu vrea opere de artă, nu vrea cantitate mare de lucrări. Dumnezeu nu caută lucrurile acestea, caută la inima celui care lucrează și de acolo pornește toată lucrarea, de fapt”, spune ea.
„În primul rând, simți că sfântul pe care îl pictezi este în spatele tău și că tu ai responsabilitatea, uitându-te la el, de a da tot ce e mai bun”, mai spune Răzvan Bădescu.
Canonul, limbaj care te ajută să te exprimi liber
Cu toate acestea, explică iconarul, în reprezentarea sfinților ei pornesc de la canoane, nu de la sentimente sau de la căutarea realismului fizionomic. El vede aceasta ca pe utilizarea unui limbaj, care îți permite să te exprimi deplin, dar în limbajul canonului iconografic.
„În momentul în care ai învățat limbajul Bisericii în ceea ce privește icoana, după aceea tu poți să creezi ceea ce îți dorești tu, dar rămânând în Biserică, în duhul acesteia”, spune el.
Totodată, rugăciunea „nu trebuie să lipsească”, spune Mihaela Bădescu.
„Practic, tu comunici cu acel sfânt în momentul în care lucrezi. Îl pictezi și simți că este lângă tine, simți că te coordonează. Atunci când lucrăm, practic simți că intri într-o altă dimensiune. Nu este o stare constantă, dar sunt licăriri, sunt oglindiri, parcă, din lumea cealaltă.”
Icoana ca ascultare și împreună-lucrare
Cei doi soți iconari au explicat cum au abordat realizarea icoanelor noilor sfinți și sfinte și dificultățile cu care s-au confruntat pe parcurs.
„Au contat foarte mult canoanele iconografice ale Bisericii, pe care noi le-am pus în față și după aceea am încercat să suprapunem din poze și să găsim cea mai bună variantă de expresie, de proporție. Cred că vreo două, trei luni de zile am căutat un element să putem să găsim cea mai bună variantă de expresie”, a mărturisit Răzvan Bădescu.
„Nu este un rezultat pe care l-am căutat singuri și l-am lucrat după înțelegerea și capul nostru. Totul s-a lucrat în strânsă colaborare cu oameni de specialitate”, a adăugat Mihaela Bădescu.
Răzvan Bădescu a dezvăluit că realizarea icoanelor a fost atent supravegheată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. „De fiecare dată când s-a terminat o icoană, ne-a sfătuit dacă a fost ceva care trebuia corectat. Lucrul acesta a contat foarte mult pentru noi, pentru că ne-a dat și curaj”, a spus el.
Dacă ar fi să caracterizeze munca la aceste icoane, ar fi tot ca „o împreună-lucrare, a adăugat pictorul. Doar că una mai largă, a explicat soția: „Aici noi avem numele, Familia Bădescu, dar în spatele acestor icoane sunt foarte mulți oameni care s-au implicat”.
Prietenia cu sfinții
Răzvan Bădescu a explicat dificultățile de execuție: i-a fost greu să găsească expresia caracteristică pentru icoana Sf. Cuv. Antonina de la Tismana sau să împace particularitățile fizionomice ale unora dintre sfinți și sfinte cu canoanele iconografice, care cer anumite proporții ale chipului.
„Lucrurile acestea am încercat să le potrivim cumva, astfel încât să găsim și expresia, dar să nu pierdem nici echilibrul acesta pe care ni-l dă tradiția”, a spus el.
Multitudinea de informații și imagini existente pentru sfinții și sfintele din contemporaneitate i-au ajutat să intre mai ușor în legătură cu ei, a spus Mihaela Bădecu. „Trebuie să vezi, trebuie să citești, să cunoști și astfel să îți traduci într-un fel ceea ce simți cu ajutorul desenului și culorii”, a spus ea.
„Cunoscându-i (pe sfinți – n. red.), ți-i poți face prieteni. E foarte important să ni-i facem prieteni, ca să putem să avem un dialog”, a confirmat Răzvan Bădescu.
„Am încercat să trecem dincolo de imagine și să transpunem în ceea ce lucrăm sentimentul pe care noi l-am primit văzând acea imagine. Adică primești ceva și dai mai departe. Tocmai această situație o rezolvă duhul ascultării”, a explicat Mihaela Bădescu.
Sursa: basilica.ro
Sursa video: TRINITAS TV
