Obștea Mănăstirii Coșula din județul Botoșani a îmbrăcat veșminte de sărbătoare în zilele de 15 și 16 mai 2025, cu prilejul hramului. La această sărbătoare a fost prezent și Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, care a săvârșit atât slujba Privegherii, cât și Sfânta Liturghie din ziua hramului.
Evenimentele duhovnicești au început joi seară, 15 mai, la ora 18:00, cu Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan.
Vineri, 16 mai, programul liturgic a continuat cu săvârșirea Acatistului Sfinților Cuvioși, urmat de Sfânta Liturghie arhierească și slujba Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii sfintei mănăstiri, adormiți întru Domnul, scrie doxologia.ro.
Cuvântul de învățătură al Preasfințitului Nectarie a fost unul de adâncă zidire sufletească. Ierarhul le-a vorbit credincioșilor despre viața plină de sfințenie a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan, precum și despre puterea mijlocirii sfinților în viața celor care îi cinstesc cu credință și nădejde.
În încheiere, părintele stareț al Mănăstirii Coșula a adus mulțumiri tuturor celor care au împărtășit această sărbătoare – cler și popor deopotrivă.
Mănăstirea Coșula, inclusă pe lista monumentelor istorice
Coșula este o mănăstire de călugări, situată la o distanța de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoșani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești.
În secolele XVII-XVIII, așezământul reprezenta un important centru duhovnicesc și cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserica parohială, dar a fost reînființat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coșula este inclus pe lista monumentelor istorice.
