Postul de patruzeci de zile care precedă marea sărbătoare a Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este o binecuvântare pentru trup și suflet. O perioadă în care ne pregătim să Îl întâmpinăm pe Iisus cu inimile curățite prin spovedanie și împărtășanie, dar și cu un risc mai mic de boală coronariană sau alte afecțiuni cardiovasculare ori de altă natură, scrie Ziarul Lumina.
Trupurile noastre sunt temple ale Duhului Sfânt, după cum spune Sfântul Apostol Pavel în cele două epistole adresate creștinilor din Corint. Prin urmare, se cuvine să arătăm față de ele cinstea cuvenită lăcașului în care a binevoit Dumnezeu să locuiască.
În timpul postului ne-am abținut de la a consuma alimente de origine animală, ferindu-ne de îmbuibare, dar și de aprinderea trupească fiziologică ce poate fi întreținută de diferite molecule din hrana animală. Am practicat această abstinență nu ca pe o pedeapsă, ci ca pe un antrenament prin care ne-am exersat stăpânirea de sine, răbdarea, cumpătarea. Scopul acestui exercițiu ascetic, pe care l-am făcut fiecare după putere, este dobândirea unei capacități mai mari de a rezista în fața tentațiilor, inclusiv a celor de natură culinară. Mesele de Crăciun așa-zis tradiționale sunt adesea supraîncărcate, sugerând mai degrabă risipă și exces decât belșug și mulțumire.
Un aspect important de care trebuie să ținem seama noi, creștinii ortodocși, este acela că masa de Crăciun se ia în ziua de Crăciun, după Sfânta Liturghie, după ce ne-am împărtășit de lauda comună, de cuvântul Evangheliei și de Trupul și Sângele Domnului din potir. În ultimii ani, am împrumutat și noi moda seculară de a lua masa „de Crăciun” în seara de Ajun. Restaurantele ne îmbie cu fel de fel de meniuri atrăgătoare și programe de divertisment, dar Ajunul Crăciunului este, după cum îi zice și numele, zi de ajunare, zi de post aspru. Tradiția noastră nu este de a ne înfrupta din fripturi și caltaboși în seara de Ajun, ci de a gusta cu moderație fie din grâu fiert îndulcit cu miere și nuci, fie din turtele cu miere și nucă, așa-numitele „scutecele lui Iisus”.
În trecutul nu foarte îndepărtat, bunicile încă mai coceau pe plita sobei sau pe o tăblie așezată pe aragaz turte, pe care le însiropau cu miere, le așezau în straturi şi apoi presărau peste ele nucă măcinată. Erau un deliciu al copilăriei pe care îl așteptam cu entuziasm toți membrii casei. Când se răcea acest „tort” de turte, se tăiau câteva felii și se așezau frumos pe o farfurie cu care era întâmpinat preotul care venea „cu Crăciunul”, adică purtând pe mâini icoana Nașterii Domnului, să ne vestească mântuirea.
În seara de Ajun se cuvine să mergem la Vecernia Nașterii Domnului, nu la mincinoasa masă „de Crăciun” într-o sală ale cărei ferestre sunt împodobite cu „Moși Crăciuni”, dar din care lipsesc cu desăvârșire atât chipul, cât și pomenirea Adevăratului sărbătorit.
Ajustarea reţetelor
După o perioadă în care mesele nu au mai fost mai simple, ziua de Crăciun vine să ne satisfacă papilele din plin. Mâncăruri gustoase, deserturi delicioase, aperitive aromate, toate etalate pe masa de sărbătoare, explică aportul caloric foarte crescut din aceste zile, estimat la aproximativ 6.000 de kilocalorii pe zi, adică de peste 3 ori mai mult decât necesarul unui adult.
Într-un articol publicat în anul 2023, pe site-ul Fundației Britanice a Inimii, autorii îndemnau la cumpătare prin următoarele cuvinte: „(…) încercați să păstrați în minte obiectivele legate de sănătate și motivele pentru care îngrijirea inimii este importantă pentru voi”. Adevărul este că, în perioada sărbătorilor, majoritatea dintre noi tindem să mâncăm mai mult. Contextul favorizează acest lucru: zile libere, reuniuni cu familia ori cu prietenii, ambient plăcut. Mâncarea ne face să ne simțim bine, creierul nostru generând semnale pentru a mânca şi a intensifica astfel starea de bine.
O idee bună ar fi, poate, regândirea meniului sau adaptarea felurilor de mâncare, creând variante mai sănătoase. Carnea de porc este o carne gustoasă, moderația fiind un deziderat mai greu de atins. Totodată, este o carne cu un conținut crescut de grăsimi saturate și aminoacizi cu sulf, iar modurile de preparare o îmbogățesc și cu molecule cu potențial cancerigen. Carnea de pasăre este o alternativă mult mai bună, dacă provine de la păsări de curte. De asemenea, peștele este o variantă minunată pentru masa de Crăciun, având o carne gustoasă, cu o digestibilitate crescută, un conținut mult mai mic de grăsimi saturate şi cu un conținut de micronutrienți valoroși, precum vitamina D, fier și iod.
Obișnuita salată de boeuf este un alt preparat hipercaloric și cu un conținut foarte mare de grăsimi, în special datorat maionezei. Aceasta poate fi adăugată în cantități mici, ideal preparată cu ulei de măsline sau chiar o alternativă vegetală de casă, precum maioneză din tofu și caju.
Sarmalele cu multă carne sunt foarte apreciate, dar ele se pot prepara şi cu o umplutură mixtă, cu un procent mai mic de carne, completat de orez brun, ciuperci, năut, hrișcă sau nuci. Mâncărurile cu care ne-am obișnuit la masa de Crăciun sunt în cea mai mare parte foarte sărace în fibre, aspect ce contribuie la instalarea rapidă a constipației. Ajustarea rețetelor și completarea felurilor de mâncare cu legume, leguminoase și diferite semințe și nuci înseamnă, astfel, un aport mai mare de fibre, dar și de antioxidanți, vitamine și apă. Din acest punct de vedere, fructele sunt desertul ideal și este bine ca ele să nu lipsească de pe masa de Crăciun.
De bun augur ar fi să fim deschiși la a încerca rețete noi, preparate inedite, dar gândite după principii sănătoase. Două rețete pe care le puteți încerca anul acesta sunt conopida umplută și supa de țelină și alune.
Rețete
Conopidă umplută (6 porții)
■ 850 g conopidă
■ ulei de măsline
■ 4 lg pesmet
■ 250 g spanac, tocat
■ 1 lg semințe de in măcinate
■ 1 ceapă, tocată
■ 2 căței de usturoi, tocați
■ mirodenii: sare, salvie, rozmarin
■ 150 g castane fierte, tocate
■ coaja de la 2 lămâi ecologice
Se scoate miezul conopidei, apoi se fierbe în apă cu sare 7 minute. Inul măcinat se amestecă cu 3 linguri de apă. Ceapa și usturoiul se sotează în puțină apă, apoi se adaugă spanacul, castanele, coaja de lămâie și mirodeniile. După 1-2 minute se pasează la blender cu 150 ml apă și inul hidratat. Se umple conopida cu piureul obținut. Se unge cu ulei de măsline și se presară pesmet, apoi se dă la cuptorul preîncălzit pentru 45 de minute.
Supă cu țelină și alune (6 porții)
■ 1 ceapă, tocată
■ 1 cățel de usturoi, tocat
■ 1 kg țelină, tocată
■ 200 g cartof, tocat
■ 100 ml iaurt grecesc
■ 50 g alune, coapte și tocate mare
■ mirodenii: cimbru, 2 frunze de dafin, sare, piper alb
■ ulei de măsline
Ceapa și usturoiul se sotează în apă, apoi se adaugă țelina și cartoful, sare și piper alb. Se adaugă 1 l apă (sau supă de legume) și se fierbe înăbușit 30 de minute cu cimbru și dafin. Se scoate dafinul, se adaugă iaurtul și se oprește focul. Se adaugă puțin ulei de măsline. La servire, se decorează cu alune coapte mărunțite și un praf de piper negru.
Un articol de Elena Blănaru
Sursa: Ziarul Lumina
