Volumul „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud”, semnat de istoricul Dragoș Ursu, a fost lansat săptămâna trecută la Muzeul Mitropolitan din Iași.
Panelul de discuții a reunit în jurul autorului specialiști din domenii interdisciplinare, oferind o perspectivă complexă, ce îmbină analiza istorică, reflecția teologică și interpretarea criticii literare asupra subiectului, notează Doxologia.
Alexandru D. Aioanei, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, a vorbit apreciativ despre demersul autorului.
„Autorul își încadrează tema și subiectele, iar cel mai important pentru cititor este că lucrarea încearcă să evidențieze capcanele unui astfel de demers. Volumul se bazează pe un efort documentar exhaustiv, realizat în foarte multe arhive: arhivele centrale, ale Securității, ale direcției penitenciarului, ale penitenciarului Aiud, resurse memorialistice și diverse volume, iar din acest punct de vedere este un volum exemplar”, a spus Alexandru D. Aioanei.
Autorul a propus o grilă de lectură în care să privim omul dincolo de învelișul ideologic al Securității de atunci. În acest context s-a făcut referire la Sfântul Dumitru Stăniloae care a fost închis la Aiud.
Să privim omul dincolo de învelișul ideologic al Securității
„Așa cum am perceput ansamblul surselor, legat de poziția Părintelui Dumitru Stăniloae, aceasta este grila mea de lectură pe care v-o propun și asupra căreia vă invit să reflectați. El nu avea de ce să intre în jocul politic dintre regim și legionari. Nu fusese niciodată legionar, era condamnat pe nedrept. Deși regimul îl considera un oponent, ceea ce a făcut este valid teologic. În aceeași grilă, un an mai târziu, Bartolomeu Anania încearcă să lămurească pe un deținut, Ilie Niculescu, despre diferențierea dintre a fi binecredincios și rău credincios”, a explicat Dragoș Ursu.
„Aceasta este provocarea cărții și una dintre grilele de lectură: faptul că trebuie să privim omul dincolo de învelișul ideologic al Securității, al represiunii și al secolului XX, un secol blestemat în care omul este definit ideologic, iar esența umană este adesea pierdută”, a mai spus autorul.
În volum, Dragoș Ursu analizează activitatea ofițerilor și gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituțional, resursele umane, strategiile și instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viața cotidiană a celor închiși (condițiile de detenție, dezbaterile culturale, proiecțiile politice ori căutările spirituale) și prezintă rezultatele acestui fenomen unic, atât din perspectiva torționarilor, cât și din punctul de vedere al deținuților care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârșitul detenției.
