România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii, spune Lucie Cerna, analist principal în echitate, incluziune și tranziții în cadrul Direcției pentru educație și competențe a OCDE în cadrul unui podcast al publicației Școala 9. În același timp, Hannah Kitchen, analist pentru politici educaționale al OCDE și unul dintre autorii raportului pe evaluarea din sistemul de educație din România, din 2017, a punctat faptul că învățământul secundat superior, adică liceul, nu le oferă elevilor de la noi competențele necesare pentru angajare la sfârșitul școlii.
Abandonul școlar masiv are efecte negative asupra indivizilor și, implicit, a societății: ocuparea forței de muncă, impozitele, plățile și asigurările sociale, dar și ratele privind speranța de viață, sistemul de sănătate și angajamentul civic sunt afectate, mai arată aceasta.
Potrivit datelor prezentate de specialistă, România înregistrează un procent de 7,8% în rândul elevilor de 15 ani care au lipsit de la școală mai mult de 3 luni, conform datelor PISA 2022. Procentul este asemănător cu cel al mediei OCDE, care este de 7,6%.
„Un elev care a fost absent ar putea deveni un elev care să repete anul, iar acei elevi care repetă anul devin foarte vulnerabili și pot abandona școala”, a adăugat Hannah Kitchen.
„O șesime din elevii de 11 ani din România sunt încă în școala primară, când ar trebui să fie în gimnaziu”, spune aceasta, arătând procentul de 17% pentru această cohortă.
În ceea ce privește motivele pentru absenteismul pentru o perioadă atât de lungă, România are un procent ridicat al elevilor de 15 ani care au declarat că nu au mers la școală pentru că s-au plictisit: „În România, aproximativ 40% dintre elevii care au lipsit de la școală cel puțin 3 luni au declarat că nu au mers la ore pentru că s-au plictisit”, a spus analista Lucie Cerna. Astfel, ne clasăm pe locul 1 la absenteism pe termen lung, alături de Bulgaria, scrie EDUPEDU.
Un număr îngrijorător de elevi nu văd importanța școlii, mai adaugă aceasta, după ce o treime dintre participanții români la testele PISA au spus că văd școala ca o pierdere de timp.
„Sunt șanse mari pentru cei care absentează să nu termine învățământul obligatoriu și să abandoneze devreme”, a explicat ea.
Aceștia abandonează școala încă de la vârste fragede: „5,3% dintre copiii de 8 ani din România deja au abandonat sistemul de educație”, spune analista Hannah Kitchen în același interviu.
Lucie Cerna a vorbit și despre măsurile implementate de alte țări pentru a face față absenteismului și abandonului școlar. Printre acestea se numără „servicii precum sprijinul pentru sănătate mintală și starea de bine, consolidarea colectării de date, finanțări pentru școli sau entități locale (cluburi de mic dejun, prânzuri calde), creșterea vârstei de școlarizare obligatorie, implicarea comunității, activități de cercetare și grupuri de lucru pentru a determina factorii absenteismului”.
În ceea ce privește sprijinul pentru înscrierea în învățământul superior, au fost menționate oferirea de burse și reducerea taxelor.
Deși a recunoscut importanța măsurilor individuale, Hannah Kitchen a tras un semnal de alarmă cu privire la combaterea absenteismului și a abandonului școlar: „Ne putem gândi cu siguranță la politici individuale, dar, în general, trebuie să ne amintim că tinerii sunt, în esență, actori raționali și vor merge la școală dacă percep că este util pentru ei. Putem face liceul obligatoriu, dar problema este cum văd ei valoarea specifică și interesul de a merge la școală”.
„Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar învățământul secundar superior din România nu oferă aceste două aspecte. În general, sistemele care nu oferă aceste două aspecte se vor lupta cu problema finalizării studiilor”, a explicat aceasta.
