Părinții care intenționează să plece la muncă în străinătate au obligația de a anunța serviciul public de asistență socială din cadrul Primăriei de domiciliu cu minimum 40 de zile înainte de plecare și să precizeze persoana în grija căreia va rămâne copilul, scrie edupedu.ro.
Obligația se aplică atât în cazul părintelui singur care exercită autoritatea părintească, cât și atunci când ambii părinți pleacă la muncă într-un alt stat. Informațiile sunt prezentate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, care a publicat un ghid referitor la situația copiilor rămași în România în perioada în care părinții lucrează în străinătate.
În situația în care părintele este deja plecat din țară, notificarea trebuie transmisă de îndată către serviciul public de asistență socială.
Notificarea trebuie să conțină numele și prenumele persoanei care se va ocupa de creșterea și îngrijirea copilului pe perioada absenței părinților.
Nu orice persoană poate avea grijă de copil
Persoana desemnată să se ocupe de copil trebuie să aibă cel puțin 18 ani și să facă parte din familia extinsă, să fie rudă, afin sau o persoană apropiată familiei.
De asemenea, aceasta trebuie să îndeplinească condițiile materiale și să ofere garanțiile morale necesare pentru creșterea și îngrijirea minorului. Un aspect important îl reprezintă relația dintre copil și persoana desemnată, autoritățile precizând că este necesar ca minorul să fi dezvoltat deja o relație de atașament față de aceasta sau să fi beneficiat anterior de viață de familie alături de ea.
Persoana care rămâne cu copilul trebuie confirmată de instanță
Simpla desemnare a unei persoane în notificarea transmisă către Primărie nu este suficientă pentru ca aceasta să poată exercita responsabilități privind creșterea copilului.
Confirmarea persoanei în grija căreia va rămâne minorul este făcută exclusiv de instanța judecătorească.
Instanța poate dispune delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului pentru o perioadă de cel mult un an. Dacă părinții nu se întorc în România după expirarea acestei perioade, delegarea poate fi prelungită succesiv, pentru perioade de maximum un an, pe durata absenței lor.
Persoana desemnată trebuie să își exprime acordul personal, direct în fața instanței.
La cererea adresată instanței trebuie atașate documentele care demonstrează că persoana respectivă îndeplinește condițiile materiale și garanțiile morale necesare pentru îngrijirea copilului, precum și raportul de anchetă psihosocială realizat de serviciul public de asistență socială.
Potrivit informațiilor publicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, cererea este soluționată în procedură necontencioasă, iar hotărârea instanței trebuie să precizeze drepturile și îndatoririle care sunt delegate, precum și perioada pentru care acestea sunt acordate.
Consiliere pentru persoana care are grijă de copil
Persoanele desemnate să se ocupe de creșterea și îngrijirea copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate au, de asemenea, obligația de a participa la un program de consiliere.
Serviciile publice de asistență socială trebuie să asigure informare și consiliere pentru o perioadă de șase luni, scopul acestor servicii fiind prevenirea situațiilor de conflict, neadaptare sau neglijență.
Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului atrage atenția că plecarea părinților la muncă în străinătate poate avea efecte emoționale importante asupra copiilor, chiar și în situațiile în care aceștia beneficiază de condiții materiale bune și rămân în grija unei persoane apropiate.
Există, totodată, prevederi speciale pentru copiii care se întorc în România după ce au locuit mai mult de un an în străinătate împreună cu părinții. În aceste situații, serviciile publice de asistență socială și centrele județene de resurse și asistență educațională au obligația de a dezvolta servicii de consiliere specializată pentru sprijinirea reintegrării copiilor.
Mai multe informații aici: edupedu.ro
