Caracteristicile cheie ale sistemului educațional din România, cu accent pe învăţământul terţiar, au fost făcute publice prin intermediul raportului „Education at a Glance” întocmit de experţii OCDE. În România, deşi se înregistrează cel mai mare procent de tineri NEET (care nu urmează nici o formă de învăţământ sau formare), cei care finalizează studiile superioare au şanse foarte mari de integrare pe piaţa muncii, scrie ziarullumina.ro.
„Education at a Glance 2025”, publicaţia Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) care oferă o radiografie a sistemelor de învăţământ din ţările membre OCDE, a fost lansată în această săptămână în prezenţa mai multor decidenţi. România se află în plin proces de aderare la OCDE, astfel că publicaţia include şi un capitol dedicat ţării noastre.
În deschiderea evenimentului care s-a desfăşurat online, ministrul educației și cercetării, Daniel David, a subliniat „importanța acestor date pentru fundamentarea politicilor educaționale și pentru prioritizarea investițiilor în educație, în vederea reducerii decalajelor și creșterii calității actului educațional”.
Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cercetării, datele prezentate în raport vor constitui „un fundament solid pentru elaborarea și implementarea viitoarelor măsuri și politici educaționale, având scopul de a îmbunătăți calitatea procesului educațional, de a reduce decalajele existente și de a susține dezvoltarea sustenabilă a întregului sistem de educație din România”.
În conformitate cu tema din acest an, analiza OCDE pune accent pe învățământul terțiar şi astfel aflăm că ponderea tinerilor adulți cu o calificare terțiară a scăzut de la 26% în 2019 la 23% în 2024. Totuşi, „absolvirea studiilor superioare garantează perspective excelente de angajare în România, rata de ocupare a forței de muncă fiind de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE”.
Cu toate acestea, proporția tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care fac parte din aşa-numita categorie NEET (nu sunt angajați și nici nu urmează vreun program educațional sau de formare) este peste media OCDE (22%, față de 14%). Mai mult, riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special pentru cei cu studii sub nivelul liceului (18% sunt șomeri, iar 45% nu fac parte din forța de muncă).
O altă concluzie a experţilor este că sistemele educaționale trebuie să se adapteze la schimbările în ceea ce privește numărul de copii, care se află într-o continuă scădere încă din anul 2013, iar trendul se va menţine cel puţin până în anul 2033.
În România, 62% dintre noii admiși la programele de licență își finalizează studiile în durata teoretică (peste media OCDE de 43%), iar 65% și 66% fac acest lucru în termen de un an și trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59% și 70%).
Raportul mai subliniază că ţara noastră are un sistem vocațional puternic, 30% dintre tinerii din această grupă de vârstă fiind înscriși în programe de învățământ vocațional secundar superior, media OCDE fiind de 23%. Aceste programe le oferă studenților competențe necesare pentru a intra pe piața muncii sau pentru a continua învățământul terțiar: în România, 75% dintre elevii de învățământ vocațional secundar superior sunt înscriși în programe care oferă acces la învățământul terțiar, cu doar două puncte procentuale sub media OCDE.
