Istoricul Marius Turda, profesor la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie, a conferențiat recent la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași pe tema „Eugenia și dezumanizarea persoanelor cu dizabilități”. Cu rădăcini în ultima parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, eugenia (teorie care susține îmbunătățirea fondului ereditar prin intermediul selecției sociale și biologice a populației, n.r.), spune profesorul Turda, are încă reminiscențe atât în mentalul colectiv, cât și în abordarea persoanelor cu anumite dizabilități: „Aceste forme de gândire continuă și în ziua de azi. S-a văzut asta și în timpul pandemiei – cine merită să trăiască și cine nu. Și este șocant și foarte trist”, scrie ziarullumina.ro.
Prelegerea susținută de Marius Turda a pornit de la anumite tipare de gândire care există în societățile actuale și care provin din felul în care teoretizau eugeniștii, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, acest mod de a schimba lumea, de a o face perfectă. „Eugeniștii n-au încercat altceva decât să forțeze sensul naturii prin intervenții directe. Ei considerau că cineva care are dizabilități este o povară. Și au căutat mereu soluții la probleme care par de nerezolvat, dacă nu legal, atunci ilegal. Dar nu poți rezolva o problemă socială printr-o soluție genetică”.
Stigmatizarea acelor persoane, gândirea în termeni de dihotomie – oameni inteligenți și oameni mai puțin inteligenți, oameni superiori și oameni inferiori au reprezentat constante în abordările eugeniștilor la începutul secolului trecut. De altfel, a amintit profesorul Turda, primul film din istorie proiectat la Casa Albă, în SUA, considerat o capodoperă a timpului, a fost unul profund rasist. „The Birth of a Nation”, vizionat în 15 februarie 1915 de preşedintele SUA de atunci, Woodrow Wilson, proclama supremația rasei albe și lăuda organizaţia rasistă extremistă Ku Klux Klan, cunoscută pentru orientarea sa antisemită și homofobă.
Abordări eugenice au avut și regimurile autoritare, dar mai ales cel nazist, care clama superioritatea rasei ariene. Regimul nazist a marșat pe ideea purificării rasiale, iar atrocitățile comise în numele acestui principiu sunt bine cunoscute în istorie.
Și în România comunistă a existat politica de a scăpa de persoanele cu dizabilități, în special de copii. Iar ceea ce s-a întâmplat în căminele pentru copii neuropsihici (cazul centrului de la Siret, dar și al celui de la Plătărești, din județul Călărași) este revoltător – sute de copii cu afecțiuni neuropsihice au fost, practic, lăsați să moară, în condiții degradante pentru orice ființă umană și într-un frig imposibil de suportat. Multe dintre arhivele acestor centre au fost distruse la începutul anilor ‘90, în încercarea de a șterge orice urmă.
În spațiul românesc, profesorul medicinist Grigore T. Popa și sociologul Petre Andrei s-au numărat printre cei care au vorbit împotriva rasismului și a stigmatizării persoanelor cu dizabilități, a explicat Marius Turda. Eugenia era gândită ca „o formă progresistă de a schimba lumea, dar nu era considerată o știință”. În epoca în care trăim au dispărut abordările extreme, dar ceva din acele tipare de gândire a rămas și e repurtat. „Continuăm să gândim foarte eugenic. Spre exemplu, purificarea prin selecție socială – când copilul trebuie să intre la școală, începe deja un proces de selecție. Avem clase pentru copii inteligenți și clase pentru copii mai puțin inteligenți. Cei care merg la școlile private sunt mai deștepți decât alții – asta e percepția. Cuvinte ca ratat, prost, imbecil sunt încă reminiscențe ale unui discurs eugenic. Sau remarci de tipul: «Tinerii sunt toți niște drogați»”, a mai spus acesta.
Mai mult decât atât, în Europa încă există țări cu un cadru legal care încă șochează. În Ungaria, Portugalia și Cehia, spre exemplu, este și în prezent în vigoare legea care prevede sterilizarea femeilor și a minorilor cu dizabilități. În Spania, aceasta a fost abolită în 2021.
În finalul conferinței, Marius Turda a pledat pentru dreptul la viață și la demnitate umană al acestor persoane. În acest sens, rolul familiei este unul esențial, dar și educarea generală a populației în spiritul respectului și al acceptării fiecărui om, așa cum este. Mai ales copiii cu dizabilități ar trebui priviți cu mai multă atenție, pentru că ei au și abilități, nu doar dizabilități, care trebuie cercetate și dezvoltate. „Nu înseamnă că nu ești om, că nu ai sentimente, că nu iubești și că nu mai poți fi iubit așa cum te-a dat Dumnezeu”, a subliniat istoricul.
Marius Turda este profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie şi membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală şi de Sud-Est.
