În data de 10 septembrie 2024, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, se va afla în Parohia „Sfântul Dumitru” din localitatea Vorniceni, Protopopiatul Săveni, județul Botoșani.
Înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, părintele episcop va oficia slujba de sfințire a Altarului de vară amenajat în comunitate.
Scurt istoric:
Vorniceni este un sat, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, situat la 25 km nord de municpiul Botoşani, 12 km vest de satul Ştiubieni, cinci km est, sud-est de satul Cordăreni.
Cel dintâi locaş de biserică menţionat, este biserica „Sfântul Dumitru”, din bârne de lemn, strămutată în anul 1821 cu ajutorul lui N. Rosetti (logofătul), din marginea satului, din seliştea Vorniceni, spre sud, sud-est. Pe unele icoane din catapeteasmă sunt menţionaţi anii 1783, 1785, un clopot cu anul 1747 dar în 1772 la Vorniceni sunt menţionaţi doi preoţi şi în 1774 preoţii: Irimie şi Vasile.
Bisericuţa veche a Vornicenilor este construită din bârne groase de stejar, cioplite numai din bardă, aşezate pe temelie de piatră de râu şi încheiate la colţuri „în coadă de rândunică“. Stilul arhitectural pare foarte asemănător cu cel întâlnit la bisericile de lemn din Bucovina.
Tehnica constructivă rudimentară, precum şi vechimea şi dimensiunile lodbelor de stejar sunt argumente ce plasează foarte departe, în timp, anul construcţiei.
Peste tot bârnele sunt încheiate între ele cu ajutorul cuielor de lemn. Acoperişul este din draniţă.
Ce reprezintă Altarul de vară
Cât de frumos este să participi într-o zi de vară la o liturghie în aer liber, unde credincioșii se strâng cu toții împrejurul unui altar de vară! Astfel de altare se găsesc răspândite prin curțile bisericilor și mănăstirilor, altare unde soborul de preoți oficiază pentru miile de oameni aflați la Sfânta Slujbă în zilele de duminică sau de sărbătoare, mulțime de credincioși care nu mai încap în biserică și ascultă plini de evlavie cuvântul Domnului sub cerul liber.
Altarele de vară sunt preponderent făcute din lemn, iar lemnul de stejar este mult mai durabil și sculptura sa este mult mai bine realizată. În plus, durabilitatea acestui lemn de esență tare, este certificată în timp, mărturie stau bisericile de lemn de pe tot cuprinsul Maramureșului. Altarele de vară sunt acoperite de acoperișul tradițional românesc cu dranițe din lemn de brad bătute manual, așa cum odinioară se făceau pe tot cuprinsul tarii.
Forma altarului poate varia în funcție de mărimea lui sau de dorința fiecăruia, astfel întâlnim altare mici, dreptunghiulare sau pătrate, mari, hexagonale sau chiar de formă circulară, încadrate de stâlpi ciopliți. Acești stâlpi, pot fi sculptați cu motive geometrice, de inspirație maramureșeană sau cu diverse motive creștine. Stâlpii se îmbină în arcuri frumos boltite de care se pot agăța ștergare populare sau ghivece de flori suspendate, pentru a-l înfrumuseța și a face din acesta un loc bineplăcut lui Dumnezeu. Spațiul unui altar trebuie să fie generos pentru că în el vin să slujească preoți în sobor și aceștia trebuie sa aibă o oarecare libertate de mișcare in timpul oficierii Sfintei Liturghii. Scopul unei astfel de construcții este acela de a oferi credincioșilor o vizibilitate mai bună și o participare mai activă la slujbe, dar în același timp și spațiul mult mai mare de care dispun oamenii, unele biserici fiind neîncăpătoare uneori la timp de sărbătoare.
Decorarea unei astfel de construcții depinde de gustul fiecăruia dar și de încadrarea în complexul de lucrări deja existente: biserica, clopotnița, cimitirul, fântâna, muzeu.
Tot în lemnul altarului putem așeza icoane, spre cinstire și gând bun. Întregul altar poate fi lăcuit sau vopsit, dat cu uleiuri special pentru rezistență la intemperii.
Fundația altarului de vară este constituită din beton placat cu piatră de râu, care conferă naturalețe și durabilitate construcției.
