Vârsta medie la care tinerii din Uniunea Europeană au părăsit anul trecut casa părinţilor a fost de 26,2 ani, uşor în scădere faţă de 2023 (26,3 ani), arată datele publicate de Eurostat.
Din 2002, această vârstă medie a fluctuat între un nivel scăzut de 26,1 ani în 2019 şi un nivel ridicat de 26,8 ani în 2006.
În 2024, cele mai ridicate vârste medii la care tinerii se mută din casa părinţilor s-au înregistrat în Croaţia (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) şi Spania (30 ani). În contrast, cele mai scăzute au fost în Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) şi Suedia (21,9 ani). În România vârsta medie este de 27,3 ani.
Vârsta târzie de părăsire a casei părintești se poate explica prin costurile ridicate (credit imobiliar/chirie, întreținere) pe care le presupune o locuință. Anul trecut, 9,7% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE trăiau în gospodării unde se cheltuia 40% sau mai mult din venitul disponibil cu locuinţa, față de 8,2% totalul populaţiei.
În 2024 s-au înregistrat diferenţe semnificative în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a venitului disponibil alocat pentru locuinţă fiind în Grecia (30,3%) şi Danemarca (28,9%), depăşind cu mult Ţările de Jos (15,3%), Germania (14,8%) şi Suedia (13,5%), iar cea mai scăzută în Croaţia (2,1%), Cipru (2,8%) şi Slovenia (3%). În România, ponderea venitului disponibil alocat pentru locuinţă era de 6,4% în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani, faţă de 4,7% ansamblul populaţiei.
