Primul stareț al Mănăstirii Hurezi, Cuviosul Ioan, a fost propus pentru canonizare de sinodul Mitropoliei Olteniei, relatează basilica.ro.
Discuții referitoare la evenimentele dedicate canonizării acestuia au fost purtate marți de ierarhii Mitropoliei Olteniei la Mănăstirea Lainici din județul Gorj.
Cuviosul Ioan de la Hurezi fost originar din zona Argeșului. A intrat în monahism la Mănăstirea Negru Vodă, unde a devenit ieromonah, apoi egumen, fiind un bun administrator.
Remarcat de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu, Cuviosul Ioan a fost numit în 1692 ispravnic al Mănăstirii Hurezi, aflată în construcție, motiv pentru care este reprezentat în pridvorul bisericii așezământului monahal.
În decursul vieții, arhimandritul Ioan a ctitori Schitul „Sfinții Apostoli” și a coordonat lucrările de construcție la Schitul „Sfântul Ştefan”, ctitorit de Sfântul Ștefan Brâncoveanu în 1698, și la bolnița mănăstirii ctitorită de Doamna Maria Brâncoveanu, în 1700.
De asemenea, Cuviosul Ioan a coordonat lucrările de zidire și înnoire la Mănăstirile Polovragi și Cozia.
Cuviosul Ioan a fost, totodată, cel mai apropiat sfetnic de taină, colaborator și duhovnic al familie Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu.
A trecut la Domnul în vara anului 1726, fiind înmormântat în biserica mănăstirii așezământului monahal.
În calendarul Bisericii Ortodoxe Române sunt înscriși opt sfinți români care au numele Ioan. Aceștia sunt: Sfântul Ioan Casian, Sfântul Ioan Valahul, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, Sfântul Ianache Sfetnicul, Sfântul Ioan de la Râșca și Secu, Sfântul Ioan de la Prislop și Sfântul Ioan din Galeș.
