Momentele de prăznuire de la Iaşi, la mijloc de octombrie, reprezintă un prilej de comuniune întru sfinţenie a drepslăvitorilor creștini din țară, dar și din străinătate. Anul acesta, pelerinii botoșăneni care vor veni la Catedrala Mitropolitană să aducă prinos de rugăciune și cinstire Sfintei Cuvioase Parascheva, se vor putea închina şi la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Tesalonic (Grecia), la finalul zilei de 11 octombrie, scrie doxologia.ro.
Pelerinajul închinat hramului Catedralei Mitropolitane din Iaşi va începe miercuri dimineață, 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște va fi purtată în cadrul tradiţionalei procesiuni, fiind depusă în baldachinul special amenajat în curtea Ansamblului Mitropolitan, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi la începutul zilei de miercuri, 15 octombrie.
În data de 14 octombrie 2025, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9.00, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii.
Și anul acesta, ca măsură de informare, sunt puse la dispoziţie două numere de telefon la care pelerinii pot suna pe toată durata pelerinajului organizat la Iaşi cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Aceste numere sunt: 0757.57.91.00 şi 0757.033.466, valabile în perioada 8-15 octombrie. De asemenea, pe portalul doxologia.ro și site-ul mmb.ro va fi afişat în timp real, non-stop, locul unde se află capătul rândului închinătorilor ce va fi dispus pe acelaşi traseu bine-cunoscut.
Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iaşilor este ataşat pe portalul https://doxologia.ro/.
Viața Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului
Sfântul Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, unul dintre cei mai mari teologi din istoria Bisericii Ortodoxe, s-a născut în jurul anului 1296 în Constantinopol, din părinţi credincioși, Constantin şi Kali. Provenind dintr-o familie înstărită a acelor timpuri, care avea strânse legături la curtea imperială, aşadar o familie de demnitari, Sfântul Grigorie a urmat cursuri de filozofie, dar şi de teologie.
A rămas orfan de tată încă de mic, dar sub îngrijirea mamei sale a finalizat cu bine studiile. I-a îndemnat pe mama și pe frații săi să pășească pe calea călugăriei, iar el, la vârsta de 20 de ani, a părăsit cele lumeşti pentru a se apropia de cele cereşti, pentru a petrece o viaţă liniştită în comunitatea Sfântului Munte Athos. Conduita sa monahală era de admirat, după cum o arată şi rânduiala zilnică a tânărului ascet, dedicată în întregime curăţirii sufletului şi vederii luminii dumnezeieşti. Împreună cu frații săi, au învățat cu toții, mai întâi, de la Sfântul Nicodim rânduiala obștii, după care Sfântul Grigorie s-a retras în pustie. A fost nevoit, în anul 1340, să iasă din Muntele Athos din cauza controversei isihaste. Combătându-l pe ereticul Varlaam din Calabria, precum și pe alții, a fost numit arhiepiscop al Tesalonicului în anul 1347, iar până în ziua trecerii sale la cele veşnice, 14 noiembrie 1359, activitatea sa s-a desfăşurat între Constantinopol şi Tesalonic.
Sfântul Grigorie Palama a învăţat că sfinţii, când Dumnezeu voieşte, pentru credinţa lor puternică şi pentru multa lor rugăciune, pot pregusta încă din viaţa aceasta slava sau lumina Împărăţiei Cerurilor, care este lumină necreată şi netrecătoare. Această lumină s-a arătat la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor (Matei 17, 1-9; Marcu 9, 1-9; Luca 9, 27-36). Din acest motiv, în duminica a doua din Sfântul şi Marele Post, Sfântul Grigorie Palama este pomenit în mod deosebit ca „fiu al dumnezeieştii şi neînseratei lumini”, adică teolog al luminii dumnezeieşti neapuse, necreate şi veşnice. În acelaşi timp, Biserica a rânduit să fie pomenit în această zi pentru a ne arăta că dreapta credinţă prăznuită în mod deosebit în duminica anterioară, prima din Postul Mare, nu este o credinţă teoretică, ci este credinţa care duce pe credinciosul ortodox la viaţă şi lumină veşnică. Când mărturisim şi trăim dreapta credinţă, ne luminăm sufletul şi ne curăţim de păcate prin pocăinţă, post şi fapte bune, spre a dobândi slava vieţii veşnice. Căci, aşa cum spune şi Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae, cel care a tradus contribuția Sfântului Ierarh Grigorie Palama – atât în Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, cât și în Filocalia, volumul 7, unde sunt tratatele despre Sfânta Lumină, despre rugăciune, despre lucrările dumnezeiești și îndumnezeitoare –, noi suntem chemați încă de aici, din lumea aceasta, să subiectivăm harul pe care îl primim în botez, harul lui Hristos. El rămâne și al lui Hristos, și al Duhului Sfânt, dar și noi îl subiectivăm și lucrăm cu el, în special în rugăciune, în faptele bune și în toată cinstirea pe care I-o aducem lui Dumnezeu.
Sfântul Grigorie Palama a trăit experiența isihastă ca viețuitor la Sfântul Munte Athos, a cunoscut experiențele Sfinţilor Părinți, dar și întreaga teologie ortodoxă, și de aceea a realizat o sinteză a experienței isihaste începând cu metodele folosite, dar mai ales a oferit fundamentul revelat al experienței rugăciunii curate, numite și rugăciunea minții sau a inimii, care are ca scop unirea sufletului prin har cu Dumnezeu.
Nu mult după trecerea sa la cele veşnice, în anul 1368, a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol pentru lupta dusă contra ereticilor și pentru teologia sa profundă. Contemporanii l-au cinstit pe Grigorie Palama ca pe un „al doilea Atanasie” (referirea fiind, evident, la Sfântul Atanasie cel Mare). Ulterior, în anul 1386, a fost proclamat sfânt de către un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei, cel care a scris viața și slujbele adresate Sfântului Grigorie Palama, pomenirea lui fiind pe 14 noiembrie, ziua trecerii la cele veşnice, dar în chip aparte şi în a doua duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbătorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.
Sfântul Ierarh Grigorie Palama, prin viaţa şi operele sale, a dus la înviorarea vieții bisericești, nu numai a celei monastice, ci în general a credincioșilor. Totodată, prin traducerea şi interpretarea operei sale de către Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae, s-a produs și la noi, în a doua jumătate a veacului XX, o înviorare bisericească, în condiții foarte vitrege pe vremea aceea. Când s-a reeditat Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, în 1991, în prefața acestei lucrări stă scris că astăzi nu se mai poate face o teologie profundă, cu adevărat autentic ortodoxă, dacă nu se folosește și teologia energiilor necreate, adică teologia harului, prin care ne apropiem de cunoașterea lui Dumnezeu, în rugăciune, curățirea minții, a inimii, de unire tainică cu El.
Moaștele trecute prin incendiu
Încă de la proclamarea canonizării Sfântului Grigorie Palama, Catedrala din Tesalonic s-a făcut „baldachin” al sfintelor sale moaște. În anul 1890, a avut loc un incendiu foarte mare care a distrus aproape tot orașul. Cuprinse de flăcările incendiului, biserica și odoarele, printre care și o veche icoană a Mucenicului Dimitrie, au fost distruse. Dar, în chip minunat, racla de lemn în care erau așezate moaștele Sfântului Grigorie a fost atinsă de flăcări doar pe exterior. Interiorul a rămas intact, iar sfintele moaște au fost doar puțin afumate, ca mărturie peste veacuri a minunii.
Moaștele Sfântului se găsesc și astăzi în Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, fiind aşezate spre închinare pelerinilor. Anul acesta (2025), vor fi aduse la Iaşi, la hramul Catedralei Mitropolitane închinat Sfintei Cuvioase Parascheva şi aşezate spre închinare, alături de racla cu sfintele moaşte ale Ocrotitoarei Moldovei în baldachinul special amenajat din curtea Ansamblului Mitropolitan.
Sursa: doxologia.ro
