În mesajul pastoral de Anul Nou adresat românilor din Europa de Nord, Preasfințitul Părinte Macarie a subliniat că pastorația familiei creștine reprezintă „nu doar o temă omagială, ci o urgență misionară”.
Preasfințitul Părinte Macarie a explicat de ce tema familiei nu este una formală, ci una de maximă actualitate, mai ales în diaspora, informează Episcopia Europei de Nord.
„În contextul provocărilor contemporane, mai ales în diaspora nord-europeană, familia creștină este supusă multor încercări: secularizare, dezbinare, presiuni ideologice, slăbirea legăturilor dintre generații”.
Iubirea jertfelnică
Vorbind despre sensul profund al familiei, Episcopul Europei de Nord a arătat că aceasta nu este doar o realitate socială, ci una sacramentală: „Familia întemeiată în Taina Cununiei este icoană vie a iubirii jertfelnice dintre Hristos și Biserică”.
„Ea rămâne primul spațiu al rugăciunii, al educației în credință, al transmiterii identității și valorilor creștine”, a adăugat Preasfinția Sa.
Preasfințitul Părinte Macarie i-a îndemnat pe credincioși să transforme familia într-un spațiu viu al mărturisirii creștine, prin implicare concretă: „Vă îndemn să fiți aproape de toți din familia voastră, sprijinindu-i prin catehezele organizate pentru copii și tineri, prin consiliere duhovnicească și prin pilda vieții în Hristos”.
Păstrătoarea credinței
În contextul Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), Episcopul Macarie a subliniat continuitatea mărturisirii femeilor în viața Bisericii.
„De la mironosițele vestitoare ale Învierii, la mucenițele care au mărturisit credința până la sânge, de la monahiile rugătoare la soțiile și mamele creștine, femeia a fost și rămâne păstrătoare a credinței, a vieții și a nădejdii”.
„În comunitățile noastre euharistice din Europa de Nord, mamele și bunicile sunt faruri călăuzitoare, cele care aduc copiii la Sfânta Liturghie și păstrează viața de rugăciune în familie”, a adăugat Preasfințitul Părinte Macarie.
„Vă îndemnăm pe toți, cler, cin monahal și popor, ca împreună să transformăm acest An al mântuirii 2026 într-un timp al reînnoirii duhovnicești, al întăririi comuniunii și al mărturisirii credinței”, a concluzionat Preasfinția Sa.
