În ziua sărbătorii celor doi mari corifei ai Bisericii Creștine primare, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, 29 iunie 2025, în Duminica a III-a după Rusalii, înainte ca soarele să scapete spre asfințit, vreme prielnică rugăciunii și aducerii aminte de toate binefacerile primite de la Dumnezeu, în Municipiul Rădăuți a avut loc Procesiunea „Calea Sfinților”, eveniment ce a deschis suita manifestărilor dedicate ierarhului ocrotitor al Rădăuților și pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Unul dintre cei mai vechi sfinți odrăsliți în pământul Moldovei, Sfântul Ierarh Leontie, împreună cu Sfântul Ierarh Teodosie de la Brazi, a peregrinat pe străzile municipiului ale cărui începuturi se pierd în negura timpului, racla în care sunt așezate cinstitele lor moaște fiind purtată de preoți și mireni pe un traseu punctat de șapte opriri în locuri importante. Inițiativa procesiunii a aparținut Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, care în 2023 a dorit să reînnoade o tradiție mai veche, pentru a-l cinsti cum se cuvine pe ierarhul ce a fost alături de primii domni mușatini în cristalizarea statului feudal moldovenesc, ocrotind de peste șase veacuri aceste meleaguri.
În amintirea primilor descălecători veniți în Moldova de dincolo de munți, călăreți de la centrele de echitație din zonă au deschis alaiul, fiind urmați de icoana Sfântului Leontie frumos împodobită și purtată de tineri în costum popular. În spatele tinerilor de la Vicovu de Sus ce au flancat icoana cu drapelul național, steagul Arhiepiscopiei și cel al Anului Centenar, crucile procesionale și prapurii bisericești, îndemn spre unitate în credință și conștiință de neam, bătăile ritmate de toacă și tânguirea duioasă a buciumașilor s-au împletit cu vocile numeroșilor copii și tineri de la Așezământul „Sfântul Ierarh Leontie”, coordonați de stavrofora Ecaterina Lichi, dar și de la alte școli și licee din oraș, și ale membrilor Centrelor de tineret Eclessia din zona Rădăuți, însoțiți de profesori de religie și de alte cadre didactice.
Torțele purtate de polițiști de frontieră, militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” și Detașamentul 5 Jandarmi Rădăuți au adăugat un plus de solemnitate evenimentului.
Parfumul crinilor și al lavandei, flori purtate în mâini de copii și de maicile care au făcut parte din alai, tămâia bine mirositoare înălțată din cădelnițele diaconilor ce au cădit de-a lungul întregii Căi a Sfinților, și numeroșii preoți din Protopopiatul Rădăuți care au purtat în suflet lumina rugăciunii au contribuit la crearea unei atmosfere duhovnicești deosebite, aducând parcă aminte de poienița în care Sfântul Ierarh Leontie obișnuia să retragă pentru a se nevoi.
Stihurile acatistului închinat celui prăznuit la data de 1 iulie, cântate de membrii Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, nu doar au făcut cunoscută viața ierarhului odrăslit în aceste locuri, ci au constituit și un repetat îndemn adresat participanților la procesiune de a urma pilda viețuirii sale și de a se împodobi cu virtuți bineplăcute lui Dumnezeu.
Racla cu moaștele Sfântului Ierarh Leontie și ale Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi a fost însoțită de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și de clerici din cadrul Centrului Eparhial Suceava, arhim. Mihail Balan și arhim. Serafim Grigoraș, exarhi de zonă, pr. Constantin Ciprian Blaga, consilier cultural, pr. Ionel Constantin Maloș, protopop de Rădăuți, arhim. Irineu Lichi, starețul Mănăstirii Bogdana, împreună cu alți îndrumători de obște din mănăstirile și schiturile bucovinene, domnul Bogdan Loghin, primarul Municipiului Rădăuți, dar și edili ai localităților din împrejurimi, precizează Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Organizarea procesiunii a fost sprijinită de autoritățile locale, Poliția Municipiului Rădăuți și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” și Jandarmeria supraveghind deplasarea pe întregul traseu. Echipaje SMURD au fost pregătite să intervină în caz de necesitate.
Numeroși credincioși au întâmpinat de-a lungul străzilor alaiul, iar în preajma bisericilor de pe traseu a fost așteptat de preoți ținând în mâini Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce.
Revenind în curtea Mănăstirii Bogdana, racla a fost așezată în baldachinul înfrumusețat cu multă dragoste de fiii duhovnicești ai așezământului monahal, nu înainte ca porumbei albi, închipuind curăția vieții iubitorului de nevoințe duhovnicești ce s-a făcut „cunună Bisericii lui Hristos” în vechea Cetate a Rădăuților, să se ridice în văzduh, în lumina lină a asfințitului.
Preasfințitul Părinte Macarie a rostit un scurt cuvânt de învățătură, în care a amintit faptul că pașii tuturor celor care au participat la această procesiune care ne întărește, ne înnoiește și ne sfințește, în care s-a simțit prezența în duh a ocrotitorului acestei cetăți, Sfântul Ierarh Leontie, au fost numărați de îngerii păzitori și au fost trecuți în cartea vieții.
Seara s-a încheiat cu slujba de priveghere în cinstea Sfântului Ghelasie, „unul dintre cei mai renumiţi egumeni ai Mănăstirii Râmeţ – numită dintru început mănăstirea eremiţilor.”
Sărbătorirea hramului a continuat astăzi, 30 iunie 2025, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, săvârșită de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, și va fi încununată, mâine, 1 iulie, când este prăznuit Ierarhul de Rădăuți.
Pentru a-l sărbători cum se cuvine pe sfântul făcător de minuni și ocrotitor al acestui ținut binecuvântat de Dumnezeu, Mănăstirea Bogdana își așteaptă închinătorii de aproape și de departe pentru a primi răspuns rugăciunilor lor de la Multmilostivul Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Domnului și a tuturor sfinților.
Portret duhovnicesc
Sfântul Ierarh Leontie, blândul și smeritul nevoitor crescut în tinda străvechii biserici a Mănăstirii Bogdana, a etro în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea. Tuns în monahism cu numele Lavrentie, s-a remarcat prin viața duhovnicească aleasă și prin virtuțile pe care cu râvnă s-a străduit să le dobândească. Cum vestea despre călugărul îmbunătățit de la Bogdana s-a răspândit cu repeziciune și a început să fie tot mai căutat de credincioși, s-a retras înspre Mănăstirea Putna. Iubitor de isihie, a întemeiat prima așezare sihăstrească din Moldova – Schitul Laura, în perimetrul localității Vicovu de Sus de astăzi. A fost hirotonit preot și numit egumen al schitului de marele mitropolit Iosif I Mușat.
Ales Episcop de Rădăuți spre sfârșitul secolului al XIV-lea, s-a remarcat prin numeroase fapte de milostenie și prin sprijinirea celor împovărați, orfani, văduve, bătrâni, dar și prin râvna pentru păstrarea dreptei credințe.
Simțindu-se tot mai lipsit de puteri, bătrânul ierarh s-a retras la lăcașul drag sufletului său, Schitul Laura, unde a și fost înmormântat. La scurtă vreme, în jurul anului 1430, consemnându-se mai multe minuni la mormântul său, trupul celui considerat sfânt de popor a fost mutat în partea dreaptă a naosului Mănăstirii Bogdana.
Sursele istorice menționează tradiția prăznuirii Sfântului Leontie de la Rădăuți la 1 iulie, păstrată mai bine de două secole, până când, după cum aflăm dintr-un document al vremii semnat de Vasile Lupu la 20 aprilie 7147 (1639), moaștele sale ar fi fost răpite de năvălitori.
După canonizarea oficială petrecută în anul 1992, a fost reînviat cultul cuviosului care a păstorit aceste meleaguri și care a fost considerat sfânt la scurtă vreme după trecerea la cele veșnice. Rămășițele bine mirositoare aflate în mormântul sfântului, redeschis în ajunul canonizării, au fost așezate într-o raclă lucrată în argint aurit, în ctitoria voievodală. În 1998 a fost etropoli o biserică nouă, închinată Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, care a devenit astfel al doilea ocrotitor al mănăstirii.
Racla din bătrâna biserică domnească adăpostește astăzi și un fragment din moaștele Sfântului Teodosie de la Brazi, care la rândul său a fost episcop de Rădăuți.
Mitropolitul Teodosie al II-lea al Moldovei s-a născut la începutul secolului al XVII-lea, într-o familie de răzeși din județul Vrancea, închinându-și viața lui Dumnezeu, asemenea Sfântului Ierarh Leontie, într-o altă Mănăstire Bogdana, cea din județul Bacău.
A fost ales Episcop de Rădăuți în 1669, dar nu a păstorit prea mult timp aceste ținuturi, căci în 1671 a fost numit Episcop al Romanului, pentru ca în 1674 să fie chemat spre slujire în scaunul etropolitan moldav. Vremurile tulburi au făcut ca să rămână în această demnitate doar pentru un an de zile. Blândul mitropolit și-a găsit liniștea în mănăstirea de metanie, fără a neglija Schitul Brazi, unde a ctitorit și pictat o nouă biserică. Și alte schituri și mănăstiri s-au bucurat de atenția proinmitropolitului Teodosie: Mușinoaele, Trotușana și Scânteia.
A sfârșit tragic în anul 1694, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, în timpul jefuirii Schitului Brazi de către tătari.
Moaștele sale au fost descoperite în 1842, între martori numărându-se Cuviosul Antipa de la Calapodești. Canonizarea oficială de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în ședința de lucru din 5 octombrie 2003.
În 2005, la sfințirea picturii paraclisului, Mănăstirea Bogdana a primit un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi, care a fost așezat alături de moaștele celuilalt sfânt ierarh rădăuțean.
Au consemnat Daniela Livadaru și Irina Ursachi
Sursa: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
