În ziua de 1 noiembrie 1784, în Munții Apuseni, a izbucnit marea răscoală țărănească din Transilvania, una dintre cele mai puternice mișcări sociale din istoria românilor, condusă de Horea (Vasile Ursu Nicola), Cloșca (Ion Oargă) și Crișan (Marcu Giurgiu), scrie enciclopediaromaniei.ro.
★ Răscoala a fost provocată de nedreptățile cumplite la care erau supuși iobagii români din Transilvania. Aceștia nu aveau drepturi politice, nu puteau deține pământ și erau obligați să muncească pe moșiile nobililor maghiari. În 1784, promisiunea împăratului Iosif al II-lea că va înrola și românii în armată a stârnit speranțe de eliberare, dar autoritățile nobiliare au refuzat să-i înscrie. Din acest refuz a izbucnit conflictul.
★ Mișcarea a început în satul Mesteacăn, comitatul Zarand, și s-a extins rapid în întreaga zonă a Munților Apuseni. Țăranii răsculați au atacat castele, au ars documentele de iobăgie și au cerut desființarea privilegiilor nobiliare. Armata imperială a fost trimisă să înăbușe răscoala, iar în decembrie 1784 mișcarea a fost înfrântă.
★ Cei trei conducători au fost trădați și capturați: Horea și Cloșca au fost executați la Alba Iulia, la 28 februarie 1785, prin tragere pe roată, iar Crișan s-a spânzurat în temniță înainte de a fi judecat.
★ Deși înăbușită cu cruzime, răscoala a rămas un simbol al luptei pentru dreptate și libertate socială. Ecoul ei a ajuns până la Viena, determinând curtea imperială să ia unele măsuri pentru îmbunătățirea condiției țăranilor.
★ În cuvintele cronicarilor, „Horea, Cloșca și Crișan n-au murit, ci s-au prefăcut în lumină”, lumină care a deschis drumul spre recunoașterea românilor ca națiune în Transilvania.
