Rezultatele PISA 2025 arată o deteriorare a performanțelor elevilor români de 15 ani la toate cele trei competențe de bază evaluate: Citire, Matematică și Științe. Cea mai puternică scădere este înregistrată la Citire, unde România pierde 16 puncte față de ediția din 2022, scrie edupedu.ro.
România continuă să se afle în partea de jos a clasamentului european în ceea ce privește competențele de bază ale elevilor. Datele PISA 2025, publicate marți, 8 septembrie, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), indică scăderi la toate cele trei domenii principale evaluate.
Elevii români au obținut un punctaj mediu de 425 de puncte la Științe, cu trei puncte mai puțin decât în 2022. La Matematică, scorul a coborât la 419 puncte, în scădere cu nouă puncte, în timp ce la Citire România a înregistrat cea mai abruptă diminuare: 413 puncte, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022.
În clasamentul celor 91 de țări și teritorii participante, România se situează pe locul 55 la Științe, locul 53 la Citire și locul 48 la Matematică.
România, printre ultimele țări din Uniunea Europeană
Rezultatele mențin România în partea inferioară a clasamentului Uniunii Europene. Potrivit datelor prezentate în raport, România este depășită de majoritatea statelor membre și se află înaintea doar a Bulgariei și Ciprului la rezultatele medii.
Mai mult, România este depășită și de mai multe state europene care nu fac parte din Uniunea Europeană, printre care Albania, Muntenegru și Serbia.
Situația este cu atât mai relevantă cu cât evaluarea PISA nu urmărește doar reproducerea unor informații învățate la școală, ci măsoară capacitatea adolescenților de 15 ani de a utiliza cunoștințele și competențele în situații concrete din viața de zi cu zi.
Aproape patru din zece elevi, sub pragul de bază
Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate este ponderea elevilor care nu ating Nivelul 2 de competență, considerat de referință pentru un nivel minim de alfabetizare funcțională.
În România, 38,5% dintre elevi se află sub acest prag, calculat pentru cele trei competențe de bază – Științe, Citire și Matematică. Procentul este aproape dublu față de media OCDE, de 19,7%.
Față de 2022, ponderea elevilor cu rezultate slabe a crescut cu aproximativ 5,4 puncte procentuale, de la 33,2% la 38,5%.
La polul opus, doar 4,8% dintre elevii români ating nivelurile superioare de competență, 5 și 6. Procentul este ușor mai mic decât în 2022 și de peste două ori inferior mediei OCDE, de 11,9%.
Problemele digitale, o nouă provocare
PISA 2025 a introdus și o evaluare dedicată rezolvării problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale. România a obținut la această probă 442 de puncte, ocupând locul 51 din 91 de țări și teritorii participante.
Rezultatul plasează România tot în jumătatea inferioară a clasamentului, sugerând că dificultățile elevilor nu se limitează la competențele tradiționale de citire, matematică și științe.
Scăderea României vine pe fondul unui recul general
Rezultatele din 2025 trebuie privite și în contextul evoluției generale a testării PISA. Și media OCDE a scăzut față de 2022 la cele trei domenii principale.
La ediția precedentă, rezultatele României se remarcaseră printr-o relativă stagnare într-un context internațional marcat de efectele pandemiei de COVID-19. În 2025, însă, această evoluție nu se mai regăsește, România raportând scăderi la toate cele trei competențe fundamentale.
Asia domină clasamentele internaționale
La nivel global, cele mai bune rezultate sunt obținute în special de sistemele de educație din Asia.
La Științe, primele poziții sunt ocupate de China, Singapore, Macao, Chinese Taipei și Japonia. La Citire, China și Singapore se află în frunte, urmate de Chinese Taipei, Japonia și Macao.
În clasamentul la Matematică, China, Singapore, Macao, Chinese Taipei și Japonia ocupă primele poziții.
La rezolvarea problemelor cu instrumente digitale, cele mai bune rezultate sunt raportate de Macao, Singapore, China, Japonia și Chinese Taipei.
Datele PISA 2025 readuc astfel în prim-plan problema competențelor de bază ale elevilor români și ridică noi semne de întrebare privind capacitatea sistemului de educație de a-i pregăti pe tineri pentru utilizarea practică a cunoștințelor dobândite în școală.
Mai multe informații aici: edupedu.ro













