O amplă cercetare sociologică dedicată nostalgiei după comunism realizată de INSCOP la comanda Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) reliefează că nu mai puţin de 66,2% dintre români consideră că dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost „un lider bun”, în timp ce doar 24,1% îl percep ca fiind „un lider rău”, alţi 7,8% nu ştiu, iar 2% nu răspund. De asemenea, 55,8% cred că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, iar 48,4% sunt de părere că înainte de anul 1989 se trăia „mai bine decât în prezent”.
Percepţia legată de corupţie este iarăşi net favorabilă acelei perioade negre din istoria României: 65,1% cred că înainte de 1989 era „mai puţină corupţie decât în prezent”. Totuşi, 80,9% recunosc că în comunism era „mai puţină libertate decât astăzi”.
„Rezultatele sondajului de opinie oferă o imagine precisă şi tulburătoare a unui adevăr pe care nu mai putem să-l negăm sau să-l relativizăm. Nostalgia după regimul comunist nu este o simplă reminiscenţă afectivă, ci un simptom al unei memorii colective pe care statul român postcomunist, ca şi societatea, a neglijat-o sistematic”, a declarat Florin-Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER.
Ieri, la Palatul Victoria, în continuarea prezentării rezultatelor sondajului INSCOP, a avut loc o dezbatere cu titlul „Nostalgia după comunism: evaluare, cauze și plan de acțiune” la care au participat istorici, sociologi, profesori universitari, membri ai Academiei Române şi jurnalişti.
„Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizate în faţa războiului informaţional/hibrid/cognitiv, care face deja ravagii în casa noastră”, a spus şi sociologul Remus Ştefureac, directorul INSCOP.
