Populaţia României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, cauza principală fiind migrația externă, la care se adaugă sporul natural negativ, reiese dintr-o analiză de specialitate publicată de preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Anii de vârf ai migrației au fost 1990, când 100.000 de români au părăsit țara, 2007, cu 544.000 de emigrări, iar, mai recent, 2024, cu 50.000 de plecări definitive.
Analiza, care folosește datele centralizate de INS, arată că, în perioada 1990-2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv, cu multe plecări în 1990, în 2007 și în anii de după 2011, în timp ce 646.000 de persoane şi-au stabilit domiciliul în România.
„În primul an de după Revoluţie, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv ţara, însă numărul emigranţilor definitivi s-a diminuat constant, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat o perioadă de aproape 14 ani, între 1997 şi 2010, în care nivelul anual al emigraţiei a fost relativ redus. Începând cu 2011, fluxul anual al emigranţilor definitivi a crescut. În 2022, numărul plecărilor definitive a depăşit 30.000, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou 50.000 de plecări definitive într-un an”, subliniază, în studiu, preşedintele INS, Tudorel Andrei.
În perioada 1990-2002, migrația externă a avut o pondere de 80% în diminuarea populației, în timp ce soldul natural negativ a fost responsabil în proporție de 20%. În 2003-2010, populaţia rezidentă a scăzut cu 1,33 milioane, migraţia externă contribuind cu 83% la reducere. Pe ansamblu, din 1990 și până în 2024 inclusiv, populaţia a scăzut cu peste 4,16 milioane de persoane, atât din cauza migrației externe, cu o contribuţie de 63%, cât și a sporului natural negativ, de 37%.
Totodată, în țara noastră au și imigrat numeroase persoane, îndeosebi din Republica Moldova. „Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000, reprezentând mai mult de jumătate din total”, a precizat Tudorel Andrei, potrivit Agerpres. Peste 60% din totalul imigranţilor definitivi s-au înregistrat în 2011-2022, când 273.000 au devenit rezidenți români. În acelaşi timp, pe fondul războiului din țara vecină, 34.400 de ucraineni şi-au înregistrat domiciliul în România (7,6% din total în perioada respectivă).
Între 2010 și 2014, mai mult de 90% dintre imigranţi au fost români care s-au reîntors în ţară. În 2023, au revenit 201.800 de români, adică 67% din totalul de 324.000 de imigranţi. Pe acest fond, între 2022 și 2024, soldul pozitiv al migraţiei externe a fost de 235.000, „compensând aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane”, iar „în aceste condiţii, populaţia rezidentă nu a scăzut sub pragul de 19 milioane”.
