1. Cine a fost Sfântul Grigorie Teologul
Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în anul 328 în familia episcopului Grigorie cel Bătrân. Sfântul Grigorie a dăruit Bisericii, alături de bogata moștenire materială, lucruri neprețuite: formularea clasică a învățăturii de credință despre Sfânta Treime și o capodoperă literară creștină, rodul unei sinteze între creștinism și cultura greacă. Numărat în rândul Sfinților Capadocieni, a studiat retorica în Cezareea, Alexandria Egiptului și la Atena, în spiritul critic al teologiei. Amintind doar două nume ale celor cu care a legat rodnice prietenii, realizăm prestigiul atins de tânărul teolog Grigorie din Nazianz: Sfântul Vasile cel Mare și Fericitul Ieronim, două superlative aparținând unor lumi diferite, orientală, respectiv apuseană. A fost hirotonit preot, apoi arhiereu, ocupând scaunul episcopal din Sasima, Nazianz, Constantinopol și Arianz. În anul 389, a trecut la cele veșnice, în cetatea Arianz, lăsând toată avuția sa Bisericii. Întreaga sa viață a cunoscut o evoluție graduală, parcurgând toate etapele firești până la înalta demnitate arhierească. Asemenea, și cultura: mai întâi a citit, apoi a vorbit și abia apoi a scris. În timpul studiilor, a acumulat. De la amvon, a împărtășit credincioșilor tainele teologiei. Odată cu „retragerea activă” la Nazianz, după anul 381, cuvintele ce răsunau mai înainte din amvon, au fost așternute, în liniște, pe hârtie.
2. De la teologie la ologeală
Deși Sfântul Grigorie s-a numit „Teologul”, este cale lungă de la teologie la ologeală. Denumirea de „Teolog” vine de la cuvintele grecești „θεολόγος” – teolog și „λόγος” – cuvânt. Adică, Sfântul Grigorie a fost „cuvântătorul de Dumnezeu”. Când Biserica din Constantinopol a fost ameninţată de rătăcire, întrucât dreapta credinţă a fost primejduită de înşelătoarele învăţături ale ereticilor Arie şi Macedonie, Sfântul Grigorie a fost chemat de puţinii drept-credincioşi care mai erau în cetate ca să le fie păstor, iar el a primit. Sfântul Grigorie a adunat pe credincioşi într-o bisericuţă mărginaşă, pe care a numit-o biserica Învierii, deschisă chiar în casa uneia dintre rudele sale. Aici a rostit şi vestitele cinci Cuvântări teologice, care i-au adus faima de mare cuvântător de Dumnezeu, adică teolog, pentru că tâlcuia, pe înţelesul oamenilor, dreapta învăţătură despre Sfânta Treime. După ce Sfântul Grigorie a părăsit scaunul arhieresc, s-a retras în singurătate, unde, până la sfârşitul vieţii sale, a alcătuit multe scrieri şi poeme despre viaţa duhovnicească şi despre teologia ortodoxă, pe care le-a lăsat moştenire Bisericii. În teologia sa, Biserica Răsăritului regăseşte tâlcuită propria ei teologie despre Sfânta Treime; de aceea, creştinătatea îl cinsteşte pe Sfântul Grigorie ca fiind cel mai mare teolog al Sfintei Treimi.
3. Credințe populare despre Ologeală
Înțelepciunea populară a asociat Darul unui sfânt de a vindeca anumite boli cu numele său. Din etimologia populară acordată atributului sfântului – Teologul -, a mai rezultat și superstiția conform căreia nepăstrarea zilei lui se pedepsește prin „ologeală”, ce poate atinge atât oamenii – chiar și pruncii nenăscuți -, cât și animalele din gospodărie. În popor se zicea că, în viața reală, Sfântul Grigorie Teologul a cercetat pe cei bolnavi și a tămăduit pe mulți dintre ei, a ajutat mulți năpăstuiți și a sprijinit numeroși neputincioși. Se mai spune că ar fi salvat de la înec sau de arsuri, dar principala sa „misiune”, potrivit poporului, era aceea de a-i apăra – numai pe cei care-i „țineau” ziua – de pericolul ologirii, adică de paralizia membrelor inferioare. Cei deja ologiți așteptau ziua aceasta, crezând că acum se vor însănătoși. Femeile nu lucrau, temându-se să nu aibă copii ologi. Se mai credea că aceia care vor lucra în ziua aceasta nu vor avea spor la creșterea vitelor în anul respectiv, dar vor avea și pagube cauzate de lupi. Dacă se serbează această zi, drept răsplată, Sfântul dă ploaie la timp, iar ciorile nu vor mânca semănăturile. Se zice că nu trebuie să dai nimic din casă în această zi, altfel vei avea pagube tot anul.
Chiar și în casele fără vite e bine să fie sărbătorit Sfântul Grigorie, ca să-i ocrotească tot anul pe cei ai casei.
4. Concluzie
Toate aceste credințe nu au nici o legătură cu Sfântul Grigorie Teologul – Cuvântătorul de Dumnezeu. Ignoranţa şi superstiţia ne îndepărtează de ţinta Hristos, pentru care sfinţii, cei mai mulţi, şi-au dat viaţa. Bucuria cea mare a sfinţilor, a înaintaşlor, este să le urmăm credinţa, să îi imităm, după cum spune şi Sf. Ioan Gură de Aur: ,,Îi cinstim pe sfinti, imitându-i”.
Trebuie să îl cinstim pe Sfântul Grigorie Teologul cu rugăciuni și fapte bune. Însă, în calendarul ortodox, această zi este trecută ca „lucrătoare”.