Jubileul a 520 de ani de la adormirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a fost marcat pe 15 iulie (2 iulie este pe calendarul îndreptat), la Sfânta Mănăstire „Marta și Maria” de lângă Chișinău, printr-o ceremonie impresionantă.

Ziua a început cu Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de trei Ierarhi: Înaltpreasfințitul Anatolie de Cahul și Comrat, Preasființitul Ioan de Soroca și Drochia și Preasfințitul Siluan de Orhei, Vicar al Mitropoliei Moldovei, însoțiți de un sobor de preoți, informează Mănăstirea Marta și Maria.
Evenimentul a fost îmbogățit de răspunsurile bizantine de la strană, oferite de protopsaltul monah Atanasie Dornescu, alături de alți cântăreți ai mănăstirii „Sfinții Ciprian și Iustina” din orașul Liteni, județul Suceava și de protopsaltul Dumitru Voicescu din București.

Atmosfera duhovnicească a fost întregită de o expoziție de portrete și scene din viața Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, realizate de elevele IPLT Grigore Grigoriu, cu profil Arte, sub îndrumarea profesorilor Eufrosinia Baltag-Mocanu și Radu Gorodenco.

Ca o salbă de lauri adusă Sfântului Voievod, sărbătoarea s-a încheiat cu interpretarea unor piese închinate Sf. Voievod Ștefan de către corul Ascensio, al IPLT Grigore Grigoriu, cu profil Arte.

Credincioșii care au participat la slujba de pomenire a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare au venit să aducă un omagiu unuia dintre cei mai importanți și venerați domnitori din istoria Moldovei. Prin aceasta demonstrând o profundă respectare a tradițiilor și a valorilor spirituale care au fost promovate de Sfântul Ștefan cel Mare în timpul domniei sale.
Pentru mulți dintre ei, Sfântul Ștefan cel Mare nu este doar o figură istorică, ci și un model de credință, curaj și patriotism. Această participare reflectă dorința lor de a păstra vie memoria sa și de a transmite aceste valori generațiilor viitoare.

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei între 1457 – 1504, este una dintre cele mai venerate și respectate figuri istorice din Moldova. Ștefan cel Mare este recunoscut pentru curajul său în apărarea țării împotriva invaziilor otomane, tătare și poloneze, precum și pentru politica sa de consolidare a statului moldovean.
Una dintre realizările sale remarcabile a fost construirea și restaurarea unui număr mare de biserici și mănăstiri, contribuind semnificativ la dezvoltarea culturală și spirituală a Moldovei. Aceste edificii nu doar că serveau ca locuri de cult, ci și ca centre de educație și cultură, multe dintre ele fiind astăzi parte a patrimoniului cultural național.

Ștefan cel Mare este privit în Republica Moldova ca un simbol al unității naționale și al rezistenței împotriva asupritorilor.
În cultura populară și istoriografia moldovenească, Ștefan cel Mare este adesea descris ca un apărător al credinței ortodoxe și un promotor al valorilor naționale. Sărbătorile și evenimentele care îi comemorează domnia și faptele sunt frecvent organizate în Republica Moldova, subliniind importanța sa continuă în identitatea națională a țării.

Recunoașterea sa ca sfânt de către Biserica Ortodoxă Română în 1992, a consolidat și mai mult respectul și venerarea de care se bucură în rândul credincioșilor din Republica Moldova, fiind considerat un model de virtute, credință și patriotism.