Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a XXXIII-a ediție a simpozionului de istorie „Colocviile Putnei” va avea loc în perioada 9–12 iulie, la Mănăstirea Putna.
Simpozionul va începe joi, 9 iulie, la ora 9:00, cu slujba de Te Deum, care va fi săvârșită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în biserica voievodală. Lucrările se vor desfășura la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”. În cadrul simpozionului, va fi lansat numărul XIX, 2023, 2 al revistei „Analele Putnei”, informează Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Vineri, 10 iulie, se împlinesc 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. Cu acest prilej, începând cu ora 7:00, la altarul de vară se va săvârși Sfânta Liturghie a recunoștinței. În cadrul slujbei, vor fi pomeniți istoricii trecuți la Domnul, foști colaboratori ai Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”.
Sâmbătă, 11 iulie, se vor desfășura lucrările unei sesiuni de muzicologie, în cadrul căreia arhid. Serafim Grigorescu va prezenta cartea „Stihirarul Sfântului Macarie Protopsaltul”.
Programul detaliat al evenimentului este disponibil pe site-ul Centrului „Ștefan cel Mare”.
Lucrările colocviului vor putea fi urmărite pe Zoom.
*
Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înființat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, pe atunci Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Din 2020, Centrul funcționează cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
În cursul activităților științifice circumscrise anului comemorativ „Ștefan cel Mare și Sfânt” 500 – 2004 s-a conturat nevoia existenței, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească și să mențină interesul pentru cunoașterea trecutului nostru și care să impulsioneze cercetarea lui.
Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ștefaniene și a istoriei Mănăstirii Putna. De la înființare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și la Institutul „Nicolae Iorga” din București treizeci și două de ediții de comunicări științifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupație austriacă (1775–1918), începând cu ediția a IX-a, Simpozionul Colocviile Putnei cuprinde și o secțiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.
Colocviile Putnei XXXIII
Mănăstirea Putna, 9-12 iulie 2026
Joi, 9 iulie 2026, ora 9:00: Te Deum în biserica voievodală.
Va sluji Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
ora 9:30: Deschiderea lucrărilor la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”
Joi, 9 iulie, orele 10–13:35
Ovidiu Cristea, L’altra Valachia: text, context, interpretări
Andrei Mirea, Un genovez la curtea Moldovei. Surse inedite despre Dorino Cattaneo, cămăraș și mare vameș în domnia lui Ștefan cel Mare
Maria Magdalena Székely, Scrisoarea lui Uzun Hasan către Ștefan cel Mare: noi argumente într-o veche controversă
Andrei Mirea, Traducerea autentificată a scrisorii lui Uzun Hasan către Ștefan cel Mare (1474). O analiză paleografică
Liviu Pilat, Cronica unei reuniuni eșuate: Colacin, 29 septembrie 1502
Joi, 9 iulie, orele 16–20:15
Emil Dragnev, Faptele Sf. Treimi în programele iconografice ale bisericilor moldovenești (secolele XV–XVI)
Ciprian Firea, Ivan Biliarsky, Icoane moldovenești din secolele XV–XVI ? Câteva ipoteze noi
Cristina Cojocaru, Icoanele de secol al XVII-lea ale Mănăstirii Putna
Thomas Draghetti, Between Epigram and the Visual: Negotiating Lay and Monastic Identities in Byzantine Double-Portraiture
Elisabeta Negrău, The Fourteenth-Century Ecclesiastical Networks and the Anti-Heretical Program of the Cozia Narthex (1391)
Andrei Dumitrescu, Mother of Light: The Rhetoric of Corporeal Epiphany in the Palaiologan Frescoes at Argeș
Vineri, 10 iulie, orele 7:00–9:00
Sfânta Liturghie a recunoștinței la împlinirea a 560 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. În cadrul Sfintei Liturghii, vor fi pomeniți istoricii trecuți la Domnul, foști colaboratori ai Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”.
Vineri, 10 iulie, orele 10:30–14:05
Emanuela Cernea, Pe firul unei ipoteze referitoare la atelierele de broderie moldovenești
Iuliana Dumitrașcu, Un tip de felon imprimat din secolul al XVIII-lea în Țările Române
Arthur-Constantin Bărboi, Petru al Mușatei, orientarea spre Constantinopol și întemeierea Mitropoliei Maurovlahiei
Elena Firea, Mitropolitul Teofan I și cultul Sfântului Ioan cel Nou – o istorie încă nescrisă
Ioan-Augustin Guriță, Despre oficiul de „dichiu al Sfintei Mitropolii de Suceava” și statutul bisericii Sfântul Gheorghe, fostă (?) catedrală, în ultimul sfert al veacului al XVII-lea și în veacul al XVIII-lea
Vineri, 10 iulie, orele 16–20:15
Mihai Gicoveanu, Despre începutul Mănăstirii Solca
Petronel Zahariuc, Din arhive adunate și-napoi la obște date ! Frânturi din istoria Sfintei Mănăstiri Putna în secolul al XVIII-lea (I)
Iulian Tomeac, Măsurile austriece de prevenire și stingere a incendiilor la Mănăstirea Putna în secolul XIX
Monah Alexie Cojocaru, File de istorie putneană. Protocolul poruncilor (V), 1835–1853
Arhim. Dosoftei Dijmărescu, Serbarea lui Ștefan de la Putna (1904) în presa austriacă și maghiară
Alis Niculică, Jurnalul de șantier al lui Grigore Foit și cercetările de la Putna (1971). Observații preliminare asupra unui manuscris inedit
Sâmbătă, 11 iulie, orele 9–13:15, Sala de conferințe
Ion Filipciuc, Arhimandrit Genadie Platenchi?
Marian Olaru, Biserica, presa și mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici
Arhim. Policarp Chițulescu, Un apus și un răsărit la Centenar (1926–2026): Mitropoliții Bucovinei Vladimir de Repta și Tit Simedrea
Miroslav Mai-Boroda, Ierarhii bucovineni tunși în monahism la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Hreșceatic
Arhid. Avraam Bugu, Contribuții românești în cultura muzicală bisericească din spațiul polono-ucrainean (sec. XVI–XVII)
Anca Elisabeta Tatay, Cornel Tatai-Baltă, Influența gravurii ucrainene asupra centrului tipografic de la Mănăstirea Neamț (1816–1836)
Sâmbătă, 11 iulie, orele 9–13:15, Sala egumenilor
Cătălin Cernătescu, Cântul sacru între perspectivele ecleziastice și ideologia de stat la jumătatea secolului XX
Pr. Costel Stoica, Observații asupra unui capitol special din Vechiul Stihirar: formulele „cumplite” în cadrul genului stihiraric
Ștefan Graur, Manuscrisul 129 BMMB – document reprezentativ pentru muzica bizantină laică din Moldova
Gabriel Marian Duca, Protopsaltul Gheorghe Cazana și opera sa!
Arhid. Serafim Grigorescu, Stihirarul Sfântului Macarie Protopsaltul. De la manuscris la tipăritură
Sâmbătă, 11 iulie, orele 16–18:55
Olimpia Mitric, Colofoanele și copiștii manuscriselor slavone din Moldova (sec. XV–XVII)
Alexandru Pascal, Despre tradiția manuscrisă a versiunii slave a Sintagmei lui Matei Vlastares în Țara Moldovei în secolele XV–XVII
Mihail-George Hâncu, Traducere cu variante și variante de traducere: observații despre manuscrisul bilingv al Imnului Acatist din 1683
Ștefan S. Gorovei, Ștefan cel Mare: antecesori și succesori. Interpretări, ipoteze, confuzii și concluzii
Sâmbătă, 11 iulie, ora 18:55
Închiderea lucrărilor
Sursa: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
