Sfânta Eufimia a trăit pe vremea împăratului roman Diocletian (284-305) și a lui Prisc antipatul. Era fiica lui Filofron și a Teodosianei și s-a născut în cetatea Calcedon. Această perioadă era una extrem de neagră pentru toți credincioșii, deoarece atunci aveau loc persecuțiile păgânilor împotriva creștinilor. Sfânta Eufimia a fost pârată la ighemon că este creștină. Din cauza credinței sale în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a fost supusă la torturi mai mult decât barbare. A fost chinuită cu focul, cu roata dar și altele. Totuși, sfânta a scăpat nevătămată cu ajutorul primit de la Hristos, care a protejat-o indiferent de torturile la care era supusă. Apoi a fost aruncată la fiare pentru a fi mâncată. Și-a dat sufletul din cauza unei singure mușcături de urs după care s-a mutat la Domnul. Părinții sfintei au luat trupul și l-au îngropat în apropierea cetății. Murind în numele credinței drepte, a luat cununa muceniciei. Odată cu încetarea persecuției lui Diocletian, creștinii au pus moaștele sfintei într-o raclă de aur în biserica construită în numele ei. Iar în ziua prăznuirii acesteia, din mormântul ei curgea sânge proaspăt care răspândea o mireasmă dumnezeiască. Tot la mormântul sfintei s-a întâmplat și minunea respingerii tomului ereticilor de la sinodul ecumenic de la Calcedon, ținut în data de 11 Iulie 451. În zilele binecredincioșilor împărați Marchian și Pulheria, s-au adunat și cei 630 de Sfinți Părinți la Calcedon. Aceștia au dat anatemei pe cei ce se țineau de Eutihie și Dioscor, caterisind pe cei care afirmau că Mântuitorul nu este altceva decât o lucrare. Însă aceștia, neconvertindu-se la credința cea dreaptă, Sfinții Părinți au scris într-o carte credința cea dreaptă și au silit ereticii să scrie și ei în alta toate gândurile și socotelile lor. Deschizând racla sfintei și punând amândouă cărțile pe pieptul ei, s-au dus. La puține zile distanță, au aflat cartea ereticilor lepădată la picioarele muceniței, în timp ce cartea drept-credincioșilor era în mâinile sfintei. Ereticii, văzând acest lucru, s-au umplut de rușine, iar dreptcredincioșii de bucurie.
SINAXAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou
Acest cuvios a trăit în secolul al XIII-lea, pe vremea Imperiului româno-bulgar într-un sat de pe malul râului Lom,...
