Sfântul Fanurie s-a născut în insula Rodos din Grecia şi făcea parte dintr-o familie înstărită. A avut doisprezece frați, iar el a fost cel mai mare. După moartea tatălui său, starea materială a familiei nu era aşa bună, drept pentru care mama mergea pe ascuns şi muncea la un local de noapte. Într-o zi când Fanurie povestea unui prieten că pentru el mama lui este o sfântă, prietenul i-a zis să-şi urmărească mama şi să afle unde munceşte noaptea. Fanurie a făcut cum a fost îndemnat, a urmărit-o şi a văzut-o cum a intrat într-un local de noapte. Atunci, Fanurie a intrat şi a strigat la ea: „Mamă!”. Din cauza şocului că fiul ei aflase adevărul, aceasta a murit pe loc. Când Fanurie a descoperit acest lucru, a hotărât să fugă în pustiu. S-a botezat și ducea o viață aspră, mâncând o dată la trei zile. Prin rugăciune a adus tămăduire surzilor, orbilor, botezându-i și învățându-i dreapta credință. Pe vremea când trăia în pustiu şi îşi presimţea sfârşitul, el a scris: „Din cauza acestor suferinţe, Doamne, vino în ajutorul tuturor care se vor ruga pentru mântuirea mamei lui Fanurie”. Cu toate că săvârșise atâtea minuni, a fost nevoit să părăsească cetatea, din cauza răutății oamenilor. Aceștia spuneau că minunile săvârșite de el nu sunt făcute cu ajutorul lui Dumnezeu, ci al demonilor. Ajuns în Egipt, o readuce la viață pe fiica regelui. În urma acestei minuni, împăratul și slujitorii săi au primit botezul. După o vreme, vrăjitorii din Egipt s-au ridicat împotriva lui Fanurie și astfel, sfântul a fost supus la multe chinuri: i s-au tăiat mâinile și degetele de la picioare, urechile, i s-au smuls dinții, a fost bătut cu pietre, ca în cele din urma să i se taie capul.
SINAXAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou
Acest cuvios a trăit în secolul al XIII-lea, pe vremea Imperiului româno-bulgar într-un sat de pe malul râului Lom,...
