Sfinții Zenovie și Zenovia au viețuit în timpul împăratului Dioclețian (284-305). S-au născut în cetatea Egeea din Cilicia. Au moștenit de la părinți o avere uriață, dar și credința în Hristos, din acest motiv împărțind toată averea săracilor.
Datorită vieții virtuoase, Zenovie a fost ales episcop al cetății Egeea. Dumnezeu i-a dăruit lui Zenovie pentru lepădarea grijii lumești, puterea de a vindeca toată boala și neputința din popor. În timpul persecuției împotriva creștinilor, Zenovie a fost arestat și dus înaintea Prefectului Lysias care i-a spus: „Ai de ales una din două: ori viața, ori moartea; însă viața o vei avea dacă vei aduce jertfa zeilor noștri”.
La acestea Sfântul Zenovie a zis: „Viața fără Hristos moarte este, câtă vreme moartea pentru El înseamnă viață, nicidecum moarte”. În timp ce era supus chinurilor, a venit în fața judecătorului Zenovia, sora sa. Aceasta a spus că dorește să bea și ea paharul pe care îl bea fratele ei, ca să dobândească și ea cununa vieții. Au fost aruncați împreună în foc și în, iar în cele din urmă decapitați cu sabia.
La Mănăstirea Nechit din județul Neamț se află părticele din moaștele Sfântului sfințit mucenic Zenovie.
