Proiectul „Traducători și scriitori în dialog”, lansat în 2024 sub auspiciile Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), este organizat de către Memorialul Ipotești Centrul National de Studii „Mihai Eminescu” în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași.
În cadrul proiectului, un traducător din limba română într-o limbă străină are carte blanche pentru a găzdui și modera discuția cu un scriitor invitat de el, într-un dialog deschis şi dinamic, care abordează teme relevante pentru activitatea traducătorilor de literatura română, de la munca propriu-zisă pe text până la alegerea editurii adecvate și la promovarea textului publicat.
Până în prezent au dialogat Jan Cornelius şi Matei Vişniec („Ce traducem și de ce?”), Joanna Kornaś-Warwas şi Doris Mironescu („Mai merită să traducem clasicii?”), Roberto Merlo și Doris Mironescu („Traducerea clasicilor, azi“), Marian Ochoa de Eribe și Gabriela Adameșteanu („Parteneriat autor și traducător. Avantaje și riscuri”), Monica Cure și Liliana Corobca („Cum se promovează o traducere?”), Jan Willem Bos și George Cornilă („Țara arde și traducerile (mai) fac literatură”).
Episodul al șaptelea al seriei va avea loc joi, 19 iunie 2025, între orele 11:00 și 13:00, cu Laure Hinckel și Marin Mălaicu-Hondrari, sub titlul „Scrisul și traducerea între act și intenție”. Întâlnirea va fi moderată de Monica Joița, ministru consilier la Ministerul Afacerilor Externe.
Laure Hinckel și-a început cariera ca jurnalistă și reporter în sud-estul Europei. S-a specializat ulterior în literatura română, iar traducerile sale au dus la descoperirea în Franța a unor romancieri precum Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Marin Malaicu-Hondrari sau Dora Pavel. A tradus și publicat poeți și dramaturgi contemporani și peste treizeci de romancieri, printre care Mircea Cărtărescu, Simona Sora, Matei Vişniec, Ştefan Agopian, Eugen Barbu, Varujan Vosganian, la edituri ca Noir sur Blanc, Denoël, Actes Sud, Syrtes, Gaia etc. Printre traducerile cele mai recente se numără eseul lui Mihail Sebastian despre corespondența lui Marcel Proust (editura Non Lieu, 2023), Theodoros de Mircea Cărtărescu (Noir sur Blanc, 2024) și biografia semnată de Cristian Mungiu despre bunica sa Tania Ionașcu, publicată sub titlul Une vie roumaine (Marest éditeur, 2024).
Marin Mălaicu-Hondrari a debutat în 2004 cu volumul de poeme Zborul femeii deasupra bărbatului. Primul său roman, Cartea tuturor intenţiilor (2006) a fost tradus în limba franceză de Laure Hinckel cu titlul Le Livre de toutes les intentions (2021). Romanul Apropierea (2010) a fost adaptat la cinema de către Tudor Giurgiu cu titlul Parking (2019). Cel mai recent roman al său, Clandestin, a fost nominalizat la premiile Observator cultural. A tradus din spaniolă în română cărți de Mario Vargas Llosa, Julio Cortázar, Manuel Vilas etc. În 2021 a primit Premiul Institutului Cervantes din București, acordat în cadrul premiilor Observator Cultural, pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă: romanul Patria de Fernando Aramburu. Este unul dintre organizatorii festivalului „Poezia e la Bistrița”.
Seria de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face parte dintre activitățile desfășurate în cadrul programului UNESCO „Iași. City of Literature”.
Înregistrarea va putea fi vizionată ulterior pe canalele de youtube ale organizatorilor.
