La festivalul cultural „Zilele Nordului” de la Darabani, desfăşurat la începutul lunii august, a avut loc, în cadrul unui dialog-dezbatere cu Alin Ușeriu, fondatorul Via Transilvanica, consultarea publică în vederea extinderii celebrului traseu de drumeție și spre nordul Moldovei, până la granița cu Ucraina și Republica Moldova. Festivalul „Zilele Nordului” se desfășoară anual, de 12 ani, în cel mai nordic oraș din județul Botoșani și din țară și în tot acest interval a sprijinit revitalizarea culturală, economică și turistică a zonei, scrie ziarullumina.ro.
La Darabani, localitate situată la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova, s-a desfășurat, în perioada 6-9 august, cea de-a 12-a ediție a festivalului cultural „Zilele Nordului”. Evenimentul a reunit artiști, personalități ale vieții culturale naționale, sportivi, antreprenori și oficiali guvernamentali, precum și reprezentanți ai administrațiilor locale din țară și din străinătate, propunând publicului o ofertă generoasă de activități: concerte, expoziții, proiecții de filme, ateliere pentru tineri, drumeții, un maraton înscris deja pe harta competițiilor consacrate din România, un forum internațional al orașelor mici și un festival al borșului moldovenesc. „Întâlnirile Nordului”, denumirea generică sub care se desfășoară dezbaterile pe care organizatorii, frații Ștefan și Alexandru Teișanu și Asociația Nord, le propun în fiecare ediție, l-au adus anul acesta la Darabani și pe Alin Ușeriu, fondatorul celui mai lung traseu de drumeție din România, Via Transilvanica.
Prezența acestuia la festival face parte dintr-un șir de întâlniri pe care organizatorii „Zilelor Nordului”, în mod special, dar și reprezentanții administrației locale din Darabani și cei ai administrației județene din Botoșani le-au avut în ultimii doi ani cu Alin Ușeriu, în vederea prelungirii Via Transilvanica până în acest nordic oraș moldovenesc. „Fondatorul Via Transilvanica, Alin Ușeriu, a participat la un dialog cu reprezentanți ai autorităților publice și societății civile, ai pensiunilor, restaurantelor și producătorilor locali din regiune. La invitația Asociației Nord și cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, Asociația Tășuleasa Social analizează extinderea «drumului care unește» (denumire sub care este cunoscută Via Transilvanica, n.r.) de la Putna la Darabani”, a declarat, într-un comunicat de presă, Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.
Practic, în perspectiva extinderii, traseul ar trebui să conecteze actualul punct terminus din zona Moldovei al Via Transilvanica – Mănăstirea Putna – cu cel mai nordic orășel din țară – Darabani, localitate mărginită de frontierele cu Republica Moldova și Ucraina. Terra Nordica, așa cum ar urma să fie denumită această porțiune a traseului, ar reprezenta o extindere semnificativă și ar oferi, în viitor, posibilitatea unor noi extinderi peste Prut, spre Cernăuți ori spre Dobrogea. „O idee care poate avea un impact esențial în regiune”, după cum a apreciat Ștefan Teișanu, fondatorul festivalului. După o discuție preliminară cu autoritățile botoșănene, care a avut loc în luna iulie, Alin Ușeriu explica reprezentanților presei din Botoșani că de la amenajarea traseului Via Transilvanica afacerile din domeniul ospitalității din cele 400 de comunități aflate pe acest drum au înregistrat „creșteri de 400, 500, 600%”. Traseul a stimulat dezvoltarea turismului, a generat locuri de muncă și a încurajat antreprenoriatul local.
Via Transilvanica în cifre
Via Transilvanica (VT) este un proiect al Asociației Tășuleasa Social, organizație nonguvernamentală condusă de frații Alin și Tibi Ușeriu, cu o experiență de 23 de ani în managementul proiectelor de mediu, educație, sociale, culturale și sportive. „«Drumul care unește» este în primul rând un proiect social, prin care comunități întregi care se aflau pe cale de dispariție primesc un nou sens și o posibilitate de dezvoltare economică printr-un tip de turism făcut în tihnă, în care actorul principal, drumețul, nu are nevoie de lux, se mulțumește cu lucruri de bază și știe să aprecieze valoarea produselor locale, are respect pentru programul de lucru al oamenilor din comunități, este curios și binevoitor“, susțin reprezentanții Asociației Tășuleasa Social.
Proiectul a fost inițiat în anul 2018 și inaugurat oficial, după amenajarea completă, în octombrie 2022. Traseul trece prin zece județe, șapte regiuni istorice, 12 situri UNESCO și poate fi parcurs la pas, cu bicicleta sau călare. Mulți dintre „părinții adoptivi de kilometri” sau „părinții de drum”, cum sunt mai pe scurt numiți, sunt preoți din localitățile prin care VT trece. Aceștia sunt responsabili de întreținerea unui număr de kilometri, de verificarea traseului și a infrastructurii, de remarcarea traseului, înlocuirea mobilierului VT, ecologizarea sau participarea la diverse activități care se desfășoară pe Via Transilvanica în proximitatea kilometrilor adoptați.
Calea oferă contexte de dezvoltare economică și turistică unor zone izolate, insuficient cunoscute și promovate, iar drumeților, ocazia de a cunoaște diversitatea etnică, culturală, istorică și geografică a întregii țări.
Drumul de lungă distanță, care, în prezent, străbate România de la Putna la Drobeta, este semnalizat cu borne din piatră naturală, instalate din kilometru în kilometru, precum și cu stâlpi cu indicatoare la intersecții. Pentru iubitorii de drumeții, culoarea portocalie și inițialele VT sunt deja un reper recognoscibil. Bornele de andezit, sculptate manual, reprezintă un element de identitate al traseului și, prin numărul lor, constituie cea mai mare expoziție în aer liber de sculptură din lume.
„În prezent, Via Transilvanica este amenajată în întregime și are 1.630 km, semnalizați și marcați cu stâlpi indicatori, marcaje cu vopsea și borne kilometrice din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică”, explică fondatorii pe site-ul oficial al traseului. Printr-un ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului din iunie 2026, Via Transilvanica a fost declarată oficial traseu pedestru de interes național.
Sursa: ziarullumina.ro
