Alexandru Bardieru a absolvit şcoala primară în satul natal, Seminarul Teologic (1927-1935), Facultatea de Teologie din Chişinău (1935-1939), Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuţi (1942-1943), cu examen de capacitate la religie (1946). În 1938 fusese hirotonisit preot în parohia Rângaci, lângă Hotin, unde a slujit până la ocuparea teritoriului de către Rusia sovietică. S-a refugiat peste Prut, unde a găsit adăpost la Artur Gorovei, precizează publicația luceafarul.net.
Un timp a slujit în satul Ruşi-jud. Baia (1940-1941), iar la eliberarea Basarabiei a fost numit la parohia Marşeniţa-Hotin, din ţinutul natal (1941-1944); a mai slujit în parohii din Corabia–Olt (1944-1945), Buciumeni–Fălticeni (1945-1949), Boroaia-Suceava (1949-1960), Broscăuţi-Dorohoi (1960-1971), Botoşani (1971-1994); protopop la Boroaia-Suceava (1949-1951), prof. de Religie la Corabia şi Fălticeni (1944-1949), iconom stavrofor (1953).
A debutat publicistic în Cuvânt moldovenesc la 4 aug. 1929, dar colaborator devine abia în 1932, când începe să publice recenzii, note, poezii, impresii de călătorie şi texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori şi cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenţie semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut şi Muntenia: Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ş.a.
În perioda 1939-1944, chiar în condiţiile precare ale războiului, îşi continuă activitatea publicistică şi literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară (Cernăuţi), Cetatea Moldovei (Iaşi), Cuget clar, Cuvânt Moldovenesc (Chişinău), Înmuguriri (Fălticeni), Observatorul (Dorohoi), Păstorul Tutovei, Vestitorul satelor, Viaţa Basarabiei. A tipărit şi câteva broşuri religioase: Carte de rugăciuni (1941), Hristos, pacea lumii (1941), Mărturii împotriva stilismului (1941), Misiunea sacerdotală (1941), Povăţuitor pentru suflet şi viaţă (1943), dar, din cauza condiţiilor neprielnice, nu a reuşit să-şi publice în volum versurile, proza şi culegerile folclorice, lucru regretabil, mai ales că nuvele sale din această perioadă demonstrează un remarcabil talent de prozator: Pe drum de iarnă, Icoane de la ţară, Presimţire, Visul Lisavetei lui Nilici.
În Botoşani a funcţionat ca preot la Biserica „Duminica Mare”, continuându-şi activitatea literară şi de cercetare, scriind cărţi de poveşti şi publicând în presa locală şi naţională documente cu valoare istorică, amintiri despre Artur Gorovei, Magda Isanos, M. Sevastos, Otilia Czimir, Gala Galaction, M. Sadoveanu, D. Furtună ş.a., articole literare, recenzii, poezii şi folclor la: Clopotul (1968), Albina, Ateneu, Caiete botoşănene, Iaşul literar, Itinerar, Îndrumătorul Cultural, Luminatorul, Manuscriptum, Ramuri, Raza, Viaţa Basarabiei. A cules şi alcătuit antologia de folclor – Antologia Crăciunului; a întreţinut legături de prietenie şi colaborare cu folcloriştii Artur Gorovei şi Dumitru Furtună.
A fost membru al Societăţii Scriitorilor din Basarabia, membru al Uniunii Scriitorilor din România (1979), membru activ al Filialei Botoşani a Cenaclului literar al Uniunii Scriitorilor din România.
Figurează în antologia de lirică basarabeană Mireasa de peste Prut /antolog. Al. Darie (Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1994).
OPERA: Mreană, mreană năzdrăvană (poveşti; Bucureşti: Editura Ion Creangă, 1972; cu ed. în lb. maghiară şi germană), Păpuşa năzdrăvană (basme din ţinutul Botoşanilor; Iaşi: Junimea, 1976), Norocel Degeţel (poveşti; Bucureşti: Editura Ion Creangă, 1978), Poveşti năzdrăvane (Bucureşti: Editura Ion Creangă, 1982), Poezii populare din judeţul Botoşani: cântece bătrâneşti (Botoşani: Axa, 1997).
Rămase în manuscris: Mâine anul se-nnoieşte (pluguşoare din zona Botoşanilor), Cântece bătrâneşti de pe Valea Jijiei, Alte poveşti năzdrăvane, Pe urmele paşilor lui Iisus (impresii de călătorie la Locurile Sfinte), Documente literare, Amintiri şi profiluri literare.
Sursa: luceafarul.net
