Natura zidită de Dumnezeu este înzestrată cu legi de funcționare care îi asigură existența în timp și spațiu. Aceste legi acționează de la cele mai mici particule de energie până la animale și om. Există un set de comportamente manifestate pe parcursul vieții care nu sunt învățate, dar sunt vitale şi se numesc instincte. Sunt patru instincte majore: hrănirea, igiena, reproducerea și somnul, scrie ziarullumina.ro.
Odată cu revoluția industrială și instalarea curentului electric în case, oamenii au început să doarmă tot mai puțin. În plus, apariția dispozitivelor electronice de tipul televizorului, telefonului mobil, laptopului, calitatea somnului a scăzut considerabil. Deși nu putem spune cu precizie cât timp poate supraviețui un om fără să doarmă, mai multe studii și experimente științifice arată efectele negative ale deprivării de somn. Recordul mondial la numărul de ore petrecute fără somn a fost înregistrat în anul 1965 de către un tânăr de 17 ani, care a stat nedormit 264 de ore, adică 11 zile. Deși nu a suferit traume serioase, tânărul a manifestat pe parcursul experimentului o scădere progresivă și semnificativă a capacității de concentrare, a motivației, a percepției realității și a altor procese mintale.
Acesta a fost totuși un caz experimental extrem. În viața de zi cu zi ne confruntăm însă cu o creștere a stimulilor în mediul în care trăim, o creștere a numărului, cât și a intensității lor. La orașe, oamenii au parte de un zgomot de fond continuu creat, în primul rând, de autovehicule. Mirosurile sunt variate și intense: de la cel de covrigi la miros de cauciuc, benzină, fum de țigară, parfumuri ș.a. Lumina artificială este şi ea omniprezentă. Toți stimulii acționează asupra organelor de simț care îi transformă în impulsuri nervoase ce sunt transmise la creier. Acesta procesează informația primită, generând apoi comenzi pentru mușchi și glande. Toate aceste evenimente ne solicită pe noi, oamenii moderni, mai mult decât pe bunicii și străbunicii noștri, fapt care explică starea generală de oboseală pe care o resimțim de la vârste fragede. Omul modern nu își mai face programul după ritmul naturii datorită, sau din pricina, curentului electric, iar acest lucru interferează cu toată fiziologia noastră. Când nu dormim suficient crește sinteza de ghrelină în corp și scade nivelul de leptină – ghrelina este cel mai puternic declanșator al foamei și al mâncatului, în timp ce leptina crește rata metabolică și inhibă apetitul.
Odată cu oboseala psihică și mintală apar și oboseala musculară, scăderea capacității de generare a forței în mușchi. Forța este dată de energia eliberată din alimente. Glucoza, acizii grași, aminoacizii sunt transportați de sânge la mușchi, unde niște `aparate” minuscule numite mitocondrii folosesc oxigenul provenit din respirație pentru a extrage energia din ele. Peste iarnă, în orașe nu prea mai găsim copaci cu frunze (cu excepția brazilor și a tuilor din parcuri) care să producă oxigen. Autoturismele și centralele care produc căldura și curentul electric consumă și ele oxigen. Iarna petrecem mai mult timp în interior, în spații închise unde, în loc să dormim pe parcursul orelor de întuneric, respectând bioritmul natural, aprindem becul și ne continuăm activitatea. Dacă nu facem mișcare, scade și mai mult cantitatea de oxigen care ajunge la mușchi. Toate acestea contribuie la oboseala noastră.
Ideal și benefic ar fi să dormim între 7 și 9 ore. Lipsa unui somn suficient și odihnitor pentru o perioadă mai lungă de timp duce la scăderea randamentului la serviciu, la școală, în interacțiunile sociale și crește riscul de accidente rutiere. De asemenea, lipsa somnului ne afectează foarte mult în plan psihoemoțional, persoanele care nu se odihnesc suficient fiind mai predispuse la deprimare, emoții negative, stări de frustrare, iritabilitate și pesimism. Din punctul de vedere al riscurilor de boli cronice, deprivarea de somn este asociată cu boala renală, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, accidentul vascular, obezitatea și depresia.
Doi hormoni joacă un rol esențial în asigurarea ciclului somn-veghe: melatonina și cortizolul. Melatonina este produsă de o glandă mică din creier atunci când se întunecă, pregătind corpul pentru somn. Cortizolul este produs de glandele suprarenale, odată cu răsăritul soarelui, pregătind corpul pentru trezire. Expunerea la lumină artificială până seara târziu și chiar noaptea interferează cu eliberarea și acțiunea melatoninei. Pe de altă parte, nivelul crescut de cortizol din pricina situațiilor stresante pe care le experimentăm în timpul zilei menține corpul în stare de alertă.
Pentru a avea un somn odihnitor cel mai bine este să reducem lumina cu cel puțin o oră înainte de culcare, să evităm consumul de cafea după ora 14:00, să menținem dormitorul cât mai întunecos, să nu mâncăm cu cel puțin două ore înainte de a merge la somn și să acordăm timp rugăciunii înainte de culcare. Din punct de vedere fiziologic, rugăciunea induce stare de relaxare, favorizând reducerea nivelului de cortizol și permițând astfel corpului să se pregătească pentru somn. Ca remedii naturale și eficiente pentru insomnie putem apela la valeriană, melatonină, ceai de mușețel.
Un articol de Elena Blănaru
Sursa: ziarullumina.ro.
