Asociația eLiberare a lansat miercuri un instrument adresat specialiștilor care lucrează cu tineri și copii: Ghidul practic de identificare și referire a cazurilor de trafic de minori.
Acesta a fost elaborat împreună cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și cu sprijinul UNICEF Romania.
Documentul, disponibil online, se adresează specialiștilor care lucrează cu copiii (cadre didactice, asistenți sociali, consilieri și medici școlari, coordonatori de voluntari etc.) și persoanelor cu atribuții în gestionarea cazurilor de trafic de minori din instituții ca Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Brigăzile de Combatere a Criminalității Organizate, precum și altor organizații guvernamentale și neguvernamentale care oferă servicii de protecție și asistență pentru victimele traficului de persoane, inclusiv Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), scrie basilica.ro.
„În România, jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii. Asta arată că traficanții s-au specializat și și-au adaptat metodele pentru a exploata pe cei mai inocenți dintre noi”, a declarat Ioana Bauer, Președinta Asociației eLiberare.
„Din aceste motive, și răspunsul nostru trebuie să fie unul specializat și adaptat nevoilor copiilor, iar acest instrument este rezultatul unui efort colectiv care facilitează identificarea timpurie a victimelor și asigurarea de servicii de asistență adecvată nevoilor lor.”
„În acest fel ne vom asigura că nici un copil nu va rămâne invizibil în fața poliției, a serviciilor sociale sau a sistemului de justiție și totodată vom asigura aplicarea coerentă a Mecanismului Național de Identificare și Referire”, a mai spus Ioana Bauer.Jumătate din persoanele traficate în țara noastră sunt copii și adolescenți, a avertizat Ioana Bauer, președinta Asociației eLiberare, miercuri, 30 octombrie 2024. Foto: Facebook / eLiberare
La lansare au participat Valentin Vătăjelu, Consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, Rareș Petru Achiriloaie, Președinte ANPDCA, Cristina Stepanescu, Director Adjunct ANITP, și Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
Cum recunoști un copil traficat
Ghidul, realizat de psihoterapeuta Anda Mogoș, descrie în detaliu pașii instituționali de făcut pentru a sprijini victimele minore ale traficului de persoane.
Publicația detaliază și semnele după care cei care lucrează cu tinerii și copiii pot recunoaște un minor traficat sau în pericol de a fi traficat. Iată câteva semne:
- Lipsă încredere în sine însuși și în cei din jur (sau încredere de sine excesivă la o vârstă prea fragedă);
- Exprimă frică, angoasă;
- Manifestă semne de traumă psihologică (stres post-traumatic);
- Are semne de abuz fizic (vânătăi, arsuri de țigară);
- Nu are libertate de mișcare și nici documente;
- Nu știe la ce adresă are domiciliul;
- Nu este înregistrat la un medic de familie și nu are acces la îngrijiri medicale;
- Comportament de autovătămare (inclusiv tăieturi pe mâini);
- Activitate sexuală sub vârsta de 16 ani;
- Afișează haine și obiecte scumpe fără a putea explica proveniența lor.
Copii în situații de risc
Printre copiii expuși riscului de a fi traficați se numără:
- orfani sau minori neînsoțiți;
- copiii care suferă de sărăcie și lipsuri, care trăiesc pe străzi;
- copiii victime ale conflictelor armate sau ale războiului, ale pandemiilor și ale dezastrelor naturale;
- copiii care au probleme de sănătate mintală, dizabilități intelectuale sau dificultăți de învățare;
- copiii din fluxurile mixte de migrație, în special minorii neînsoțiți și copiii separați;
- copiii care trăiesc în centre rezidențiale pentru copii, în centre de plasament sau care sunt în grija serviciilor sociale sau în asistență maternală;
- copiii din familii disfuncționale, victime sau martori ai violenței domestice, ai infracționalității și/sau ai dependenței de substanțe.
În unele cazuri, copiii care par să se afle în medii familiale protectoare pot fi expuși riscului de a fi exploatați sexual de către membrii familiei prin abuzuri asupra copiilor prin intermediul ritualurilor sau prin expunerea la rețele de pedofilie.
Pot cădea victimă traficului și copii din medii sociale și familiale bune, dar care au relații dificile cu părinții sau cu membrii grupului lor de colegi/prieteni, care sunt hărțuiți sau izolați, sau care se simt extrem de presați de părinți sau de profesori pentru a obține rezultate bune la școală.
Aceștia se pot simți flatați și pot răspunde la abordările traficanților, care le oferă un stil de viață aparent plăcut sau iluzia unei relații de iubire autentică („metoda Loverboy”).
