Hrisovul cu nr. 28 din 21 iunie 1837 este actul de naștere al localității Darabani ca așezare urbană, importantă în această regiune.
Moștenirea lăsată de Theodor Balș este inestimabilă pentru dărăbăneni, iar proiectele noastre de dezvoltare durabilă a localității vizează și aceste monumente istorice, se arată într-o postare pe pagina de facebook Primaria Darabani.
„Cu mila lui Dumnezeu, noi Mihail Grigori Sturza v(oie)v(od), domn Țării Moldovei […]am luat aminte la cerirea prin jaloba d(umnealu)i logofăt Teodor Balș, gheneral inspector al domneștii noastre Miliții, spre a să hărăzi privilegiul de a face la moșiea d(umisa)le Darabanii, din ținut(ul) Dorohoiului, 12 adunări de iarmaroace pe anu și osăbit zi de târg pe săptămână[…]
S-au scris hrisovul acesta la scaunul domniei noastre, în orașul Iasii, în anul al 4-le al d(omniei) noastre la Moldova, la anul 1837 iunie în 21 zile”, se arată înActul de întemeiere a târgului Darabani, emis la cererea lui Teodor Balş, în 1837 şi poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza.
Darabani este un oraș în județul Botoșani, Moldova, România, format din localitatea componentă Darabani (reședința), și din satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. . Se află în apropiere de frontiera triplǎ Moldova-România-Ucraina (nord). Este cel mai nordic oraș al României și are o populație de 9.893 de locuitori. (2011).
Orașul Darabani este situat în nordul județului Botoșani, fiind cel mai nordic oraș din România.
Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare.
Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE. Principalele ape ce străbat teritoriul orașului sunt râul Prut și râul Podriga cu afluenții lor. Vegetația este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice.
În apropierea orașului se află localitatea Horodiștea, extremitatea nordică a țării (48°15’06”N si 26°42’05”E).
Istoria orașului
Prima atestare documentară a localităţii (numită atunci Căbiceni) datează din 1546, într-un act de danie semnat de către Petru Rareş. Localitatea este numită pentru prima oară Darabani într-o hartă din 1725, ca apoi să fie amintit în celebra “Catagrafia moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii.
În 1834, hatmanul şi marele logofăt Theodor Balş, proprietarul moşiei Darabani, îşi inaugurează aici conacul cu 24 de încăperi, edificiu dominat de stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui Balş, în 1837 şi poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza.
Între 1834 şi 1840 se construieşte biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balş. În 1841 se înfiinţează la Darabani prima şcoală sătească de stat din Moldova şi se foloseşte prima ştampilă cu inscripţia “Târgul Darabani”. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani 1120 de locuitori.
În urma unei înţelegeri între proprietarul moşiei şi locuitorii evrei ai târgului, prin care populaţia minoritară să fie favorizată economic, începe un puternic exod către târgul Darabani dinspre ţinuturile basarabene. În acest fel populaţia evreiască creşte numeric exploziv până prin anii 1870, contribuind decisiv la dezvoltarea comerţului şi economiei locale.
În 1865 se dau în folosinţă publică primul post telegrafic şi prima şosea pietruită. Spitalul târgului se inaugurează în 1895, prima farmacie în 1901, judecătoria în 1912, iar Ateneul cultural şi biblioteca publică în 1924. Din 1872 stăpâna moşiei este Smaranda, fiica întemeietorului Th. Balş, care o administrează împreună cu soţul său grec George Cimara până în 1885.
1957 este anul de debut al învăţământului liceal din Darabani, iar în 1968, în urma reformei teritoriale, localitatea devine oficial oraş.
Numele de Darabani provine de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă, sau după corpul de ostaşi pedeştri numiţi în Evul Mediu “darabanii măriei sale“.
