–De când și până când trebuie ținută o zi de sărbătoare?
Sarbatoarea incepe din ajunul ei, de la vecernie, toata noaptea, utrenia, liturghia si pana la miezul noptii din ziua de sarbatoare.
–Cum trebuie crestinul sa se pregateasca sufleteste si trupeste pentru sarbatori?
In primul rand conteaza si sarbatoarea, cat este de mare; daca e vorba de impartasanie se face o pregatire mai serioasa. Sa nu se impreuneze sotul cu sotia atat in ziua sarbatorii, cat si in ajunul ei.
–Cand, din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu in zilele de sarbatoare si duminici, ce putem face in schimb pentru suflet? Ce sa facem cu castigul din acele zile?
Cel mai bine este sa se evite pe cat este cu putinta de a calca legea sarbatorilor si a zilei Domnului, adica Sfanta Duminica . Iar, cand nu se poate, castigul din acele zile sa-l folosim numai pentru milostenii la cei saraci. Daca se poate sa plecam din timpul programului putin pana la biserica, sa mergem. Daca nu, nu.
–In ajunul Bobotezei se pot spala rufe? Se poate face baie? Dar dupa Boboteaza? Cate zile tine sarbatoarea Bobotezei?
Nicaieri in sfintele canoane nu se interzice sa spalam rufe sau sa facem baie atat inainte de Boboteaza, cat si dupa sarbatoarea Bobotezei. Aceasta sarbatoare tine o zi, pe 6 ianuarie. Agheasma Mare se ia in ziua de Boboteaza si 8 zile dupa aceasta, ultima zi fiind cea in dreptul careia scrie pe calendar „Odovania praznicului Botezului Domnului”. Este bine (dar nu obligatoriu) sa ajunam in ziua de 5 ianuarie (daca nu cade sambata sau duminica ).
–Cate zile se praznuieste sarbatoarea Rusaliilor?
In sarbatoarea Rusaliilor intra: Duminica Rusaliilor si lunea, care este cinstita ca sarbatoarea Sfintei Treimi. Nu martile si joile pe care le tin babele necredincioase caci acestea sunt obiceiuri paganesti.
–In ziua de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este bine sa se taie cu cutitul (paine sau alte alimente)? Dar sa se manance mancaruri de culoare rosie?
Sa se stie ca in aceasta zi se tine post si, cine poate, chiar ajunare (daca nu cade sambata sau duminica). Iar celelalte, adica sa nu se taie paine sau alimente, nu trebuie tinute, pentru ca sunt rataciri. La fel si obiceiul babesc de a nu manca mancaruri de culoare rosie.
–Cine trebuie sa pregateasca Pastele? E bine a plati pentru Paste? Cate zile la rand se ia Pasti ( pasca ) ?
Pastele se pregateste la fel ca aluatul de prescura, de catre persoanele amintite la facerea prescurilor. Platirea Pastelui este o inventie popeasca. Pastele se ia numai in cele 3 zile ale sarbatorii Invierii sau chiar toată Săptămâna Luminată.
–In noaptea de Pasti se duce cocos la biserica ?
Acesta este un obicei popesc, care poate provoca multa dezordine in biserica in timpul slujbei, tulburand rugaciunea crestinilor prin cantatul sau.
–In noaptea de Pasti se impart 24 de batiste pentru vami, 1-2 lumanari aprinse pentru vii si morti ?
Acesta este obicei babesc.
–In Ajunul Craciunului se fac scutecele Domnului, turtele de post cu coliva. E un obicei bun ?
Acesta este un obicei bun si se poate face .
–CE SUNT SARBATORILE CU CRUCE NEAGRA? CE PUTEM FACE SI CE NU PUTEM FACE IN ACESTE ZILE?
Sarbatorile cu cruce neagra nu este obligatoriu sa le tinem asa cum avem porunca sa le tinem pe cele cu cruce rosie. Ele sunt zile obisnuite. Crucea neagra vrea sa ne arate ca este vorba de un sfânt mai important. Daca avem totusi evlavie si ne-a ajutat vreodata unul din acesti sfinti cu cruce neagra, iar noi vrem sa tinem ziua lui ca pe o sarbatoare cu cruce rosie, nu e nici o greseala. Ba chiar e bine.
–Dacă nu ai haine noi nu ai voie să vii la biserică de Paşti.
Într-o parabolă a Mântuitorului, un oaspete este dat afară de la masă pentru că nu avea veşminte alese. Aici Mântuitorul voia să arate că în împărăţia cerurilor nu vom intra oricum, dar nu la îmbrăcăminte se referea EI, ci la suflet. Se spune că un oaspete a fost dat afară de la masă şi s-a întors cu haine noi, dar în loc să mănânce, el a început să pună mâncarea pe haine, spunând că a fost primit la masă nu pentru el, ci pentru haine. Iubiţi credincioşi, spălaţi-vă hainele – chiar cele vechi – spălaţi-vă trupul, DAR MAI ALES SUFLETUL, şi veniţi să-L primiţi pe Hristos cu cântarea: „HRISTOS A INVIAT !”.
–A doua şi a noua marţi după Paşti este mare sărbătoare.
Ce fel de sărbătoare? Nu este adevărat! Cum este oare posibil să credem aşa ceva? Aşa este şi cu sărbătorile de tipul: lunea ciorilor, marţea viermilor; miercurea strâmbii; joia iepelor. În care calendar aţi văzut dumneavoastră asemenea sărbători?
–Dacă munceşti în sărbători ca: Iuda, Vîrtolomeu, Precupu, Pîrşcovu, dă piatră (grindină) şi trăsneşte.
În calendar nu există asemenea sărbători, nici cu cruce roşie, nici cu cruce neagră, dar oamenii le ţin. Mai bine lucrează duminica şi în schimb ţin aşa zisele sărbători (Iuda, Vîrtolomeu, Precupu, Pîrşcovu). Vorba românească: „Scump la tărâţe şi ieftin la făină”, adică dăm importanţă zilelor fără valoare, şi nesocotim Duminica. Iar dacă Domnul vrea să ne pedepsească cu piatră sau grindină, o poate face oricând vrea EI. Iar când lucrează în Sfânta zi de Duminica se scuza aşa: Pe lâng’-o sarbatorea I Câte o chiotorea (Adică ne iartă Dumnezeu dacă muncim duminica). Nu este adevărat. Porunca a patra nu poate fi călcată cu astfel de scuze: „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile” (Iacov 2;10).
–La o săptămână după Sf. Ilie este sora Sf. Ilie.
Sfântul Ilie nu a avut nici o soră. Aşa ceva nu scrie nicăieri.
–La nouă joi după Paşti să nu se meargă la muncă.
Nici Biserica, nici Sfânta Tradiţie nu îndreptăţesc şi nici nu amintesc acest lucru. Acest lucru nu s-a pomenit nici în credinţa iudaică, nici în cea creştină. Şi atunci se naşte clar o întrebare la care să răspundeţi dumneavoastră: cei care au inventat aceasta sărbătoare sunt cei leneşi sau cei gospodari?
–De Înălţarea Sfintei Cruci nu trebuie să mănânci ceva în formă de cruce (colac, prescură), nici nuci (pentru că au formă de cruce în miez) şi nici usturoi pentru că are inimă în el.
În orice zi ar cădea, data de 14 septembrie este zi de post si tinerea postului este cea care contează în ziua aceasta, dacă ne referim la mâncare. Mai contează si credinţa cu care întâmpini aceasta sărbătoare şi ce fapte bune faci în ziua aceea. De fapt această scorneală cu ce nu trebuie mâncat vine sigur de la persoane care nici nu merg la biserică în acea zi de sărbătoare.
–Există sărbătoarea numită Ilie Palie?
Ilie Palie nu a existat ca persoană şi deci nu există această sărbătoare. Este o născocire. Daca ar fi existat această sărbătoare ar fi fost scrisă cu cruce roşie pe calendarul ortodox. Pare a fi chiar o batjocorire a numelui Sf. Ilie prin adăugarea unui cuvânt care rimează.
–Există sărbătoarea numită Foca?
În calendarul ortodox pe data de 23 iulie este sărbătoarea aducerii moaştelor Sf. Mare Mucenic Foca. Probabil la acest sfânt se referă sărbătoarea aceasta. Acest sfânt însă nu este trecut cu cruce roşie în calendarul ortodox, deci e o sărbătoare pe care nu avem datoria să o ţinem. Este un obicei specific zonei Moldovei.
–Este păcat să spălăm rufe în Săptămâna Luminată?
Nu este nici un păcat dacă spălăm rufe în Săptămâna Luminată în zilele de miercuri, joi şi sâmbătă. În celelalte zile din această săptămână, adică luni, marţi şi vineri, este păcat să speli rufe deoarece luni şi marţi încă este sărbătoarea Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, iar vineri este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Deci în Săptămâna Luminată putem spăla rufe doar în 3 dintre zilele acestei săptămâni.
–Este păcat să facem baie sau să ne spălăm la cap în duminici şi sărbători, adică în toate zilele însemnate cu cruce roşie pe calendarul bisericesc?
Nu este specificat clar nicaieri in invatatura de credinta a Bisericii daca e pacat sau nu. Cel putin eu nu am gasit pana acum. Daca insa legam lucrurile, duminica si sarbatoarea sunt zile in care trebuie sa ne ingrijim mai mult de suflet, iar de trup doar cu strictul necesar. Asa se face ca trebuie sa evitam orice grija lumeasca deosebita cum este si baia. Facand asa nu avem indoiala ca o fi sau n-o fi pacat ce am facut noi. La fel se pune problema si pentru spalatul la cap.
–Vinerea este păcat să facem baie sau să ne spălăm la cap?
Vinerea desigur că avem voie si sa facem baie, si sa ne spalam, si sa coasem, deoarece nu e sarbatoare. Doar in sarbatorile cu cruce rosie si in duminici nu e bine sa facem din acestea si nici un fel de treburi deoarece zilele acestea sunt pentru grijile sufletesti si nu pentru cele ale trupului.
