Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanţe normale, acesta se poate dovedi „relevant în situaţii de criză“, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluţiilor geopolitice, susţine banca centrală, precizează publicația www.zf.ro.
BNR spune, de asemenea, că analiza riscurilor cibernetice nu trebuie confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale. În România, numerarul în circulaţie s-a majorat de 5,6 ori faţă de nivelul din 2008, până la 141 mld. lei, (echivalentul a 27 mld. euro.
Recomandările venite de la diferite instituţii financiare, naţionale şi internaţionale, pentru păstrarea unor rezerve de numerar la domiciliu au apărut tot mai des în ultimul an, în contextul intensificării riscurilor cibernetice pe fondul conflictelor geopolitice.
Banca Centrală Europeană (BCE) susţinea anul trecut că numerarul este o componentă esenţială a pregătirii pentru crize atunci când sistemele digitale eşuează şi compara bancnotele cu „roata de rezervă“ a sistemului de plăţi în sensul că nu sunt necesare zilnic, dar devin esenţiale când infrastructura principală cedează.
În această vară, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a venit cu un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligenţă artificială de frontieră, avertisment adus în discuţie de BNR.
Sursa: www.zf.ro














