Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în perioada 20–23 august 2026, la Mănăstirea Putna se desfășoară cea de-a XX-a ediție a colocviului interdisciplinar dedicat Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta.
Ediția, cu tema „Modelul paideic în spiritualitate și cultură. Mari îndrumători”, este organizată la împlinirea a 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta.
Colocviul s-a deschis cu slujba de Te Deum, oficiată în biserica Mănăstirii Putna. Părintele stareț al mănăstirii, arhim. Melchisedec Velnic, a rostit un cuvânt în care a prezentat parcursul vieții marii profesoare, devenită monahie, ca un drum pe care a mers „cu ochii ațintiți asupra lui Iisus”:
„Din văzduhul sufletului românesc” – după expresia Mitropolitului Bartolomeu Anania –, marea profesoară Zoe Dumitrescu-Bușulenga a chemat spre cuget drept și credință generații de studenți, generații de iubitori de cultură, generații de români care o ascultau în emisiuni. Din același văzduh al sufletului românesc, Maica Benedicta a chemat tinerii și intelectualii spre asumarea unei vieți profunde, dincolo de ispitele efemerului.
Din cerul lui Dumnezeu, Maica Benedicta inspiră, insuflă și cheamă, astăzi și în viitor, suflete însetate de sens, de adevăr, de frumos netrecător. Cum s-a făcut ea un astfel de izvor de apă vie? Îndrăznesc să răspund: mergând prin viață cu ochii ațintiți spre Hristos. Cu ochii copilului, spovedit și împărtășit de bunicul preot. Cu ochii tinereții, când se ruga pentru lumea întreagă în timp ce mergea pe stradă. Cu ochii maturității, când ideea de model devenea tot mai pregnantă în discursul ei public – pentru că Hristos, modelul desăvârșit al omului, îi devenise modelul viu al propriei vieți. Cu ochii bătrâneții, când societatea nu mai impunea restricțiile din timpul comunismului și când L-a putut mărturisi deschis pe Iisus Hristos. Cu ochii care au privit în infinitul veșniciei și au adus de acolo hotărârea de a urma calea vieții monahale. Ochii săi lăuntrici au rămas ațintiți spre Iisus în fiecare perioadă a vieții, în fiecare societate în care a trăit – interbelică, comunistă și postcomunistă. Acesta este un dar primit de sus, pe care l-a putut păstra și dezvolta prin onestitate interioară, prin dragoste de oameni, prin jertfă pentru ei, prin multă bunăvoință și multă îngăduință.”
În continuare, participanții au mers, cu o floare și o lumânare, la mormântul Maicii Benedicta, aflat în cimitirul mănăstirii.
A urmat prezentarea expoziției „Maica Benedicta 20. 2006-2026”, organizată în sala „Dan Hăulică” a Centrului Cultural „Iacob Putneanul”. Expoziția cuprinde o selecție de fotografii, manuscrise, cărți și pagini de corespondență, alături de lucrări ale unor artiști plastici precum Horia Bernea, Paul Gherasim, Silvia Radu sau Alexandru Antonescu. Referindu-se la Zoe Dumitrescu-Bușulenga, criticul de artă Oliv Mircea spunea că „era în miezul de foc al culturii. Ea primea semne de existență culturală de la cei din jurul ei și, în același timp, prin cărțile ei, dădea semne că lucrurile vor merge într-un fel mai departe”.
Secțiunile colocviului au început în sala de conferințe a Centrului Cultural „Iacob Putneanul”, cu cuvintele de întâmpinare rostite de părintele stareț, arhim. Melchisedec Velnic, doamna Teodora Stanciu și domnul Adrian Alui Gheorghe, din partea Fundației „Credință și creație”. În cuvântul său, părintele stareț a prezentat o sinteză a celor 20 de ani de activitate ai Fundației, care a fost înființată ca urmare a inițiativei „providențiale” a domnului Dan Hăulică. Totodată, părintele stareț a înmânat distincția Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, oferită de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, profesorilor care au activat Școala „Mitropolit Iacob Putneanul” din Putna.
Doamna Teodora Stanciu a punctat datoria morală de a păstra vie memoria Maicii Benedicta „profund atașată de cultura română și de integrarea acesteia în spirit universal”, spunând că avem datoria de a-i transmite amintirea mai departe prin Colocviile de la Putna.
În calitatea sa de „martor pentru cei 18 ani” de când participă la simpozionul dedicat Maicii Benedicta, domnul Adrian Alui Gheorghe a spus: „aici, la Putna, memoria devine pedagogie, iar locul devine o lecție. Putna îi învață pe cei care vin să privească trecutul nu cu nostalgie, ci cu responsabilitatea de a-l transforma în criteriu pentru prezent și promisiune pentru viitor”.
Tot în deschiderea simpozionului au rostit cuvinte despre personalitatea acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga alți participanți care au cunoscut-o direct și i-au prețuit activitatea. Acad. Ioan-Aurel Pop o consideră un model pentru toți, iar „cinstirea Zoei Dumitrescu-Bușulenga în acest moment la Putna ne arată că prețuim memoria colectivă, memoria culturală a unui popor. Eu o văd în dublă ipostază și de personalitate clasicistă și de personalitate clasică”; de asemenea, a evocat și apreciat activitatea ei cât timp s-a aflat la conducerea Academiei di Romania din Roma. Cuvântul acad. Mircea Martin a fost o mărturisire personală despre o „redescoperire sau descoperire a apartenenței la această națiune” în fața mormântului lui Ștefan cel Mare. Profesorul Eugen Munteanu s-a referit la etimologia cuvântului „Magister”, tipologia relației magister-discipol și relația cu unul dintre magiștrii săi, Eugeniu Coșeriu.
În cele trei zile ale colocviului, comunicările vor aprofunda tema acestei ediții din perspectiva unor domenii diverse: teologie, literatură, filosofie, istorie, muzică, arte plastice și critică de artă. Totodată, se vor organiza trei mese rotunde. Prima dintre acestea, intitulată „Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. Credință, Cultură, Creație”, va fi dedicată omagierii personalității academice și duhovnicești a Maicii Benedicta. Celelalte două reuniuni vor aborda tema centrală a colocviului din perspective complementare, spirituală și culturală, prin dezbaterile „Mari îndrumători spirituali” și „Mari îndrumători culturali”.
În cadrul colocviului s-au lansat volumul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Exegeze eminesciene”, în colecția „Opere fundamentale”, editată de Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română și Muzeul Național al Literaturii Române, și numerele 15/2022 și 19/2026 ale revistei științifice „Caietele de la Putna”, care înmănunchează anual lucrările colocviilor.
Sursa: Mănăstirea Putna
