Deniile se săvârşesc începând cu seara Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea din Postul Sfintelor Paşti. S-a păstrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Săptămâna Patimilor, pentru că ele se săvârşesc seara, potrivit troparului: „Iată, Mirele vine în miezul nopţii…”. Chiar dacă Denia este o Priveghere, ea diferă de ceea ce Tipicul indică prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simplă a zilelor de rând, în vreme ce Privegherea presupune Utrenia unită cu Vecernia şi Litia. Dar şi ca Utrenie simplă, Denia nu se aseamănă cu Utrenia din zilele de rând, pentru că ea cuprinde cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti (troparul „Iată, Mirele vine…”, luminânda „Cămara Ta, Mântuitorule”, troparul „Când slăviţi ucenici…”). Cele mai importante denii sunt cele de joi şi vineri seara, cunoscute şi sub denumirile de Denia mică şi Denia mare. Cea de joi seară are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor şi scoaterea Sfintei Cruci în mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeşte de celelalte denii prin Cântarea Prohodului, şi înconjurarea bisericii cu Sfântul Epitaf (cusătură sau pictură de mare frumuseţe care reprezintă scena punerii în mormânt).
Programul hramului istoric al Catedralei Patriarhale „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Celebrarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale „Sfinții Împărați Constantin și Elena” va cuprinde următorul program liturgic: Marți, 20 mai 2025,...