Credință, comuniune și excelență în inima Bărăganului. La Slobozia, județul Ialomița, în perioada 23-27 aprilie 2025, municipiul București a fost reprezentat cu onoare și demnitate la Olimpiada Națională de Religie, cultul ortodox, printr-un lot format din 60 de elevi din clasele V-VIII, proveniți din toate cele șase sectoare ale Capitalei. Însoțiți de o echipă de profesori – Radu Constantin (Școala Gimnazială „Pia Brătianu”), Eugen Neagu (Școala Gimnazială Nr. 197), Ani Căpraru (Școala Gimnazială „Avram Iancu”) și Gheorghița Negoiță (Școala Gimnazială „George Bacovia”) -, elevii au avut parte de o experiență care a depășit cu mult rigorile unei simple competiții, scrie ziarullumina.ro.
Gazda evenimentului a fost Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Slobozia, iar locația de cazare, stațiunea Amara, a oferit un cadru natural deosebit, un spațiu de liniște, reflecție și prietenie, completat de ospitalitatea localnicilor și de profesionalismul organizatorilor.
Am trăit, alături de acești copii, o adevărată liturghie a cunoașterii și credinței. Olimpiada nu a fost o simplă competiție, ci un urcuș interior, o școală a sufletului în care am înțeles, o dată în plus, că învățătura Evangheliei prinde viață în inimile celor mici. Copiii noștri au adus lumină în Bărăgan – 23 de premii, dintre care un Premiu I la clasa a VI-a. Dar mai presus de medalii, am văzut noblețea gândirii lor, delicatețea cu care au vorbit despre iubirea lui Dumnezeu, despre iertare, despre har și jertfă. Ei sunt dovada că școala poate deveni mănăstire a minții și catedrală a inimii. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate aceste daruri și pentru șansa de a fi martorul unei educații care rodește în lumină.
Copiii, icoane vii ale mărturisirii
„Olimpiada a fost pentru mine o mărturisire a credinței. Am învățat, cu ajutorul dlui profesor Sebastian-Paul Bădărău, despre mari teologi – Sf. Ioan Gură de Aur, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae – și am descoperit că religia este un mod de a gândi și a iubi. În ziua probei, m-am rugat și am simțit că Dumnezeu era cu mine. A fost un moment sfânt. Când am aflat că am luat Premiul I, am plâns de bucurie. Dar premiul cel mare este că m-am apropiat de Dumnezeu” (Maria Mădălina Bunu, elevă în clasa a VI-a, Premiul I, Școala Gimnazială „Nicolae Labiș”, sector 3).
„Aceasta a fost prima mea olimpiadă națională. Am fost emoționată, dar fericită. Catedrala din Slobozia m-a impresionat, iar momentul în care am urcat pe scenă la premiere a fost unic. Am înțeles că tot ce învățăm la religie ne ajută să ne înțelegem pe noi înșine” (Petra-Alessia Tiniche, clasa a V-a, Premiu Special, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, sector 1).
„La această olimpiadă am simțit că sunt un mic apostol. Emoțiile au fost multe, dar și bucuriile. M-am rugat, am legat prietenii și am învățat că Hristos se mărturisește și printr-un eseu scris cu inimă curată” (Maria Stavără, clasa a VII-a, Premiul II, Școala Gimnazială „Tudor Arghezi”, sector 2).
„Nu m-am întors cu un premiu, dar m-am întors cu sufletul plin. Am învățat să mă bucur de frumusețea credinței, să trăiesc în pace și să apreciez prietenia. A fost o săptămână de har” (Maria Jirovieanu, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Nr. 124, sector 5).
Slobozia, altar deschis cunoașterii
Festivitatea de deschidere, desfășurată în Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Slobozia, a adus împreună glasurile corului Seminarului Teologic și ale corului preoților Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Preasfințitul Părinte Vincențiu, gazda spirituală a evenimentului, a rostit un cuvânt de binecuvântare adresat copiilor și dascălilor, chemându-i la trăirea credinței cu bucurie și curaj.
Activitățile desfășurate au inclus vizite la muzee, momente culturale, întâlniri de formare duhovnicească și, nu în ultimul rând, clipe de recreere în mijlocul naturii. Liturghia, prietenia și dialogul au fost liantul care a unit tinerii participanți într-o comunitate a celor care cred și învață cu același dor: dorul de Hristos.
Olimpiada Națională de Religie din 2025 nu a fost doar o competiție, ci o școală a Împărăției, în care dascălii au fost părinți duhovnicești, iar elevii mărturisitori ai Luminii. Prin talent, cunoaștere și suflet curat, copiii au arătat că religia nu este o disciplină de studiu, ci o chemare de viață.
Școala care cultivă credința este cea care formează nu doar cetățeni, ci sfinți în devenire. Iar dascălul care slujește acestei lucrări nu e doar un educator, ci un luminător al sufletelor.
Sursa: ziarullumina.ro
